Nicolaescu spune ca legislatia in domeniul malpraxisului trebuie revazuta

Ghidurile si protocoalele terapeutice sunt foarte utile in cazurile de malpraxis, a declarat, joi, ministrul sanatatii publice, Eugen Nicolaescu, in cadrul dezbaterii "Gestionarea riscului in practica medicala".
Din analiza cazurilor de malpraxis rezulta ca acestea au loc deoarece "gestionarea" unui pacient se face dupa cutume si nu dupa regulamente clare, cunoscute in toata lumea, a afirmat ministrul sanatatii.
Eugen Nicolaescu a anuntat ca, in prezent, la Ministerul Sanatatii Publice (MSP) se lucreaza la regulamente clare, la proceduri care trebuie aplicate si respectate, de la internarea bolnavului, in timpul investigarii acestuia si pana la externare. El a adaugat ca responsabili de aplicarea acestui regulament vor fi managerul si seful de sectie. Ministrul sanatatii considera ca ar trebui luata o decizie dupa consultarea institutionala in ceea ce priveste sanctiunile pentru aceasta profesie, care are o anumita particularitate.
Eugen Nicolaescu a spus ca desi de latura profesionala se ocupa Colegiul Medicilor, MSP a considerat ca este necesar sa se implice in sensul impulsionarii Colegiului si Specialitatilor pentru elaborarea ghidurilor si protocoalelor de management al bolii.
"Cu regulamente de ordine interioara si cu ghiduri si protocoale de practica va fi mult mai usor de stabilit cine si din ce punct de vedere a gresit in cazul in care se aduce un prejudiciu unui bolnav", a subliniat ministrul sanatatii.
Nicolaescu a explicat ca la nivelul minsiterului exista o comisie speciala ce functioneaza si in cadrul Autoritatilor de Sanatate Publica (ASP) si care analizeaza cazurile de malpraxis, doar daca este sesizata de pacient sau apartinatorii acestuia. "Din pacate, pacientii nu cunosc acest drept al lor, iar in cazuri de deces, uneori apartinatorii sunt prea marcati si reclama prea tarziu, cand este greu de reconstituit ce s-a intamplat", a admis demnitarul.
Eugen Nicolaescu a mai spus ca, zilele acestea, se lucreaza la MSP la completarea legislatiei privind malpraxisul si se are in vedere, intre altele, sesizarea comisiei de catre managerul spitalului, de MSP sau chiar de ASP. In opinia ministrului sanatatii, trebuie introdusa si obligativitatea ca managerul sa informeze prompt MSP si ASP asupra eventualelor cazuri de malpraxis. Eugen Nicolaescu a adaugat si ca se impune legiferarea unui termen de comunicare a unor rezultate preliminare ale anchetei.
In cazul utilizarii caii civile in justitie, partea prejudiciata poate solicita despagubiri platite din asigurarile de malpraxis cu toate implicatiile pentru pacient, dar si pentru medic, a sustinut ministrul sanatatii.
Asigurarea pentru risc profesional are doua obiective si anume protectia pacientului pentru recuperarea prejudiciilor in caz de malpraxis, dar si a medicului care poate apela la asigurarea proprie pentru a putea plati cele hotarate de instanta, a precizat Nicolaescu.
El considera ca lucrurile nu sunt puse la punct nici din punct de vedere al asigurarilor, cei mai multi cetateni nu cunosc ca pot cere despagubiri in urma unui prejudiciu din polita de asigurare a medicului.
Dr. Adina Geana, director general CASMB, a declarat, la randul sau, ca se impune o reglementare a legislatiei in domeniu, dar si o informare a cetatenilor in legatura cu aceste reglementari.
Dr. Vasile Ciurchea, presedintele CNAS, a spus ca trebuie data o definitie malpraxisului, altfel pacientul va fi purtat "de colo colo" fara nicio baza.
Avocatul Colegiului Medicilor din Romania (CMR), Liviu Fatu, a opinat ca pacientii se adreseaza mai intai CMR pentru ca nu costa si obtin mai repede o solutionare. Pentru Comisia speciala de la MSP pacientul trebuie sa plateasca pentru expertiza intre 30 si 40 milioane de lei si nu are acesti bani, iar pentru actiunea in civil trebuie platita taxa de timbru, in timp ce pentru calea de atac penala nu se plateste, dar se asteapta foarte mult, a explicat Liviu Fatu.