Nivelurile scăzute de fosfat – un nou indiciu în infertilitatea masculină inexplicabilă

Un nou studiu prezentat în cadrul primului Congres Comun al Societății Europene de Endocrinologie Pediatrică (ESPE) și al Societății Europene de Endocrinologie (ESE) aduce în prim-plan un posibil factor ignorat până acum în infertilitatea masculină: fosfatul. Cercetarea sugerează că nivelurile scăzute de fosfat din sânge sunt frecvent întâlnite la bărbații infertili și sunt asociate cu o motilitate redusă a spermatozoizilor, deschizând astfel calea spre noi intervenții terapeutice.
Infertilitatea masculină reprezintă aproximativ jumătate dintre cazurile de infertilitate la cuplurile heterosexuale, iar în multe dintre aceste situații, cauza rămâne necunoscută. În ultimele cinci decenii, numărul și calitatea spermatozoizilor au scăzut dramatic la nivel global, fenomen atribuit unui cumul de factori: genetici, comportamentali, alimentari și hormonali. În acest context, noi biomarkeri sau dereglări metabolice precum deficitul de fosfat ar putea completa înțelegerea complexă a infertilității masculine.

Despre studiu

Designul cercetării

Cercetătorii de la Copenhagen University Hospital Herlev și Rigshospitalet au analizat datele a 1.242 de bărbați cu probleme de fertilitate din Danemarca. Studiul, de tip transversal, a inclus:

•  Evaluare fizică generală;
•  Analiza lichidului seminal;
•  Determinări serologice pentru fosfat, calciu, fosfatază alcalină, hormon paratiroidian, vitamina D și hormoni reproductivi.

Au fost excluși 246 de participanți cu comorbidități grave, pentru a evita influențarea rezultatelor.

Rezultate principale

•  36% dintre bărbații infertili aveau hipofosfatemie clinică (valori sub 0.80 mmol/L), comparativ cu 2–4% în populația generală daneză.
•  Cei cu hipofosfatemie moderată (0.32–0.65 mmol/L) aveau:

• Mai puțini spermatozoizi mobili: 44% comparativ cu 51% la bărbații cu fosfat normal;
• Mai puțini spermatozoizi cu motilitate progresivă: 32% față de 41%;
• Număr total mai mic de spermatozoizi mobili: 13 milioane față de 18 milioane.

•  Acești bărbați prezentau și niveluri mai mari de estradiol, sugerând o posibilă interacțiune hormonală.
•  Nu a fost observată o asociere între nivelul de fosfat și numărul total de spermatozoizi.

Mecanisme fiziologice propuse

Studiile anterioare realizate de aceeași echipă au arătat că fosfatul este prezent în lichidul seminal în concentrații de peste 20 de ori mai mari decât în sânge, ceea ce sugerează un mecanism activ de transport și reglare locală în testicule, prostată și epididim.

Un al doilea studiu, prezentat tot în cadrul congresului, a identificat în modele animale și țesuturi umane expresia diferențiată a transportorilor de fosfat (ex. NPT2, PIT1, PIT2) în epididim și prostată. Astfel:

•  La rozătoare, aportul alimentar crescut de fosfat a activat expresia transportorilor epididimali, fără a modifica concentrația locală de fosfat.
•  În prostată, concentrațiile de fosfat creșteau odată cu nivelurile serice, dar independent de transportori.
•  La oameni, concentrațiile crescute de fosfat în lichidul seminal au fost asociate cu calitate spermatică mai bună și niveluri mai ridicate de testosteron.

Aceste rezultate susțin ideea că fosfatul joacă un rol esențial în funcția testiculară și motilitatea spermatozoizilor, deși mecanismele exacte nu sunt încă complet elucidate.

Implicații clinice și direcții viitoare

Autorii concluzionează că hipofosfatemia este frecventă în rândul bărbaților infertili și că fosfatul ar putea deveni o țintă terapeutică. Următorul pas constă în inițierea unor studii clinice controlate care să investigheze efectul suplimentării cu fosfat asupra fertilității, nu doar la bărbați, ci și la femei.

Importanța fosfatului este deja bine stabilită în metabolismul osos și producerea de energie, însă rolul său în reproducerea umană abia începe să fie înțeles. Dacă suplimentarea fosfatului se dovedește eficientă, ar putea deveni o strategie simplă, sigură și accesibilă pentru tratarea anumitor forme de infertilitate inexplicabilă.

Concluzie

Acest studiu aduce o perspectivă inovatoare asupra infertilității masculine, evidențiind posibila legătură între nivelurile serice de fosfat și calitatea spermatozoizilor. Deși rezultatele nu demonstrează cauzalitate, ele deschid un nou domeniu de cercetare și intervenție clinică în medicina reproductivă masculină. Identificarea și corectarea hipofosfatemiei ar putea oferi o soluție simplă pentru o parte semnificativă a cazurilor de infertilitate de cauză necunoscută.