Screeningul pentru cancerul de prostată (PSA) îmbunătățește supraviețuirea

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

La 29 octombrie 2025, The New England Journal of Medicine a publicat analiza finală a European Randomized Study of Screening for Prostate Cancer (ERSPC), coordonată de Monique J. Roobol, Ph.D., de la Erasmus University, Rotterdam, alături de un consorțiu internațional din opt țări europene. Studiul, inițiat în 1993, reprezintă cea mai amplă și mai îndelungată evaluare a efectelor testării antigenului specific prostatic (PSA) asupra mortalității prin cancer de prostată, oferind o perspectivă solidă asupra raportului beneficiu–risc al screeningului la nivel populațional.

Context

Cancerul de prostată este una dintre principalele cauze de deces prin cancer la bărbați, iar creșterea speranței de viață amplifică povara acestei boli la nivel global. Testarea PSA a fost introdusă ca metodă de depistare precoce, însă utilizarea sa pe scară largă a generat controverse din cauza supradiagnosticării și a tratamentelor inutile pentru tumori cu potențial indolent.
Rezultatele anterioare ale studiului ERSPC, publicate după 16 ani de urmărire, indicau o reducere a mortalității prin cancer de prostată de aproximativ 20%, însă beneficiul era însoțit de un risc ridicat de supradiagnostic. În paralel, alte studii majore — PLCO (SUA) și CAP (Regatul Unit) — au raportat rezultate contradictorii, în mare parte din cauza diferențelor de design și de respectare a protocoalelor de screening. Prin urmare, analiza la 23 de ani aduce o imagine completă asupra eficienței reale a screeningului PSA și a echilibrului dintre avantaje și riscuri.

Despre studiul actual

Studiul ERSPC a inclus 162.236 de bărbați cu vârste între 55 și 69 de ani, randomizați între un grup invitat la testarea PSA și un grup martor care nu a fost invitat la screening. Cercetarea s-a desfășurat în opt țări europene (Olanda, Suedia, Finlanda, Belgia, Elveția, Italia, Spania și Franța), folosind protocoale standardizate de testare.

Frecvența screeningului a variat ușor între țări:

majoritatea centrelor au repetat testul PSA la fiecare 4 ani,
Suedia și Franța la fiecare 2 ani,
Belgia la fiecare 7 ani.

Pragul de indicație pentru biopsie a fost de 3,0 ng/mL, iar în cazurile cu rezultate intermediare s-au utilizat examene suplimentare, cum ar fi raportul PSA liber/total sau examinarea rectală digitală.

Obiectivul principal a fost mortalitatea prin cancer de prostată, determinată de comitete locale și internaționale, cu evaluare oarbă.
Obiectivele secundare au inclus incidența totală și distribuția cazurilor în funcție de categoria de risc (conform European Association of Urology), precum și frecvența cazurilor avansate (metastaze ganglionare sau osoase, PSA >100 ng/mL).

Analizele au urmat principiul intention-to-screen, utilizând modele Poisson pentru estimarea raporturilor de rate și metode de risc competitiv pentru ajustarea deceselor din alte cauze.

Participarea la screening a fost ridicată:

83% dintre bărbații invitați au efectuat cel puțin o testare,
28% au avut un rezultat PSA pozitiv,
89% au efectuat biopsie ulterior,
însă doar 24% dintre biopsii au confirmat prezența unui cancer, reflectând incidența ridicată a rezultatelor fals pozitive.

Centrele franceze, având o participare sub 50% și o conformare scăzută la biopsie, au fost excluse din analiza principală.

Rezultate

Reducerea mortalității prin cancer de prostată

După o perioadă mediană de urmărire de 23 de ani, mortalitatea prin cancer de prostată a fost:

1,4% în grupul testat,
1,6% în grupul de control,
corespunzând unei reduceri relative a riscului cu 13% (rate ratio, 0,87; interval de încredere 95%: 0,80–0,95) și unei scăderi absolute a riscului cu 0,22% (IC 95%: 0,10–0,34).

Aceasta înseamnă că:

este necesar să fie invitați 456 de bărbați pentru screening pentru a preveni un deces prin cancer de prostată (numărul necesar de invitat, NNI = 456; IC 95%: 306–943);
este necesar să fie diagnosticați 12 bărbați pentru a preveni un deces (numărul necesar de diagnosticat, NND = 12; IC 95%: 8–26).

Prin comparație, după 16 ani de urmărire, NNI era 628, iar NND era 18, ceea ce arată o îmbunătățire a raportului beneficiu–risc în timp.

Incidența și stadiul bolii

Screeningul a crescut incidența totală a cancerului de prostată (rate ratio 1,30; IC 95%: 1,26–1,33), dar a schimbat distribuția cazurilor:

cazuri cu risc scăzut: rate ratio 2,14,
risc intermediar: rate ratio 1,10,
risc înalt: rate ratio 0,95,
boală avansată: rate ratio 0,66.

Aceste date arată o deplasare semnificativă spre diagnosticarea precoce și o reducere a cazurilor avansate.

Mortalitatea globală și impactul asupra speranței de viață

Mortalitatea prin alte cauze a fost similară în ambele grupuri (aproximativ 49%), indicând că beneficiul net depinde de vârsta și starea generală de sănătate a pacienților. Avantajul privind mortalitatea specifică s-a menținut până în jurul vârstei de 72 de ani, după care s-a estompat, sugerând utilitatea limitată a screeningului la bărbații vârstnici cu comorbidități multiple.

Analize de sensibilitate și comparații internaționale

Rezultatele au rămas robuste în analizele de sensibilitate (inclusiv cele care au reintrodus centrele franceze: rate ratio 0,84; IC 95%: 0,76–0,93).
Comparativ, studiile PLCO și CAP au oferit rezultate mai modeste din cauza contaminării grupului martor prin testări spontane sau a participării scăzute, ceea ce subliniază importanța screeningului repetat și protocolizat pentru a obține beneficii semnificative.

Concluzii și implicații clinice

După 23 de ani de urmărire, studiul ERSPC confirmă că testarea PSA reduce în mod susținut mortalitatea prin cancer de prostată, iar raportul beneficiu–risc s-a îmbunătățit de-a lungul timpului.

Totuși, screeningul rămâne asociat cu:

o creștere a numărului de biopsii și intervenții,
diagnosticarea unor cancere cu risc scăzut care pot să nu influențeze supraviețuirea,
anxietate și efecte adverse ale tratamentelor inutile.

Autorii recomandă o abordare bazată pe risc, care să includă:

luarea în considerare a vârstei, nivelului PSA inițial și speranței de viață,
utilizarea imagisticii prin rezonanță magnetică (IRM) înainte de biopsie pentru a reduce intervențiile inutile,
supravegherea activă a cancerelor cu risc scăzut,
intervale personalizate de screening și posibilitatea opririi testării la bărbații cu PSA foarte scăzut la mijlocul vieții.

Astfel, programele de screening pot păstra beneficiile în termeni de reducere a mortalității, reducând în același timp supradiagnosticarea și tratamentele excesive.

Data actualizare: 31-10-2025 | creare: 31-10-2025 | Vizite: 148

Bibliografie

Roobol, M. J., de Vos, I. I., Månsson, M., Godtman, R. A., Talala, K. M., den Hond, E., Nelen, V., Villers, A., Poinas, G., Kwiatkowski, M., Wyler, S., Recker, F., Puliti, D., Gorini, G., Zappa, M., Paez, A., Lujan, M., Bangma, C. H., Tammela, T., Schröder, F. H., Remmers, S., Hugosson, J., Auvinen, A., & the ERSPC Investigators. (2025). European Study of Prostate Cancer Screening, 23-Year Follow-up. N Engl J Med. 393(17), 1669–1680. DOI: 10.1056/NEJMoa2503223, https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2503223

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/senior-woman-signing-checkup-files-receive-medical-support-assistance-with-alternative-medicine-old-patient-doing-signature-papers-after-consultation-with-male-physician_24689519.htm

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Circumferința taliei identificată ca un marker de risc de cancer mai puternic la bărbați

Excesul ponderal constituie un factor de risc recunoscut pentru multe tipuri de cancer, iar indicele de masă corpo...

Noile cercetări subliniază că două treimi dintre bărbații cu diabet suferă de disfuncție erectilă

Un studiu recent publicat în BMC Public Health analizează impactul actual al disfuncției erectile la bărbații ...

Tratamentul cu testosteron poate salva vieți bărbaților cu sindrom Klinefelter

Sindromul Klinefelter (47,XXY; KS) este cea mai frecventă anomalie cromozomială la bărbați, asociată cu hipogo...

Calitatea spermei, un indicator al longevității la bărbați
Nivelurile urinare de pentosidină ca biomarker al sănătății musculare și performanței fizice la tineri
Testosteronul nu modifică comportamentele de risc sau de echitate la bărbați
Utilizarea antioxidanților naturali pentru întârzierea declinului producției de testosteron la bărbați în vârstă

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

O dietă bogată în roșii scade riscul cancerului de prostată, arată un studiu

Un studiu recent arată că un consum de minimum 10 porții de roșii (și produse pe bază de roșii) pe săptăm�...

Cofeina îi ajută pe supraviețuitorii cancerului să facă mai multă activitate fizică

Cofeina, probabil cel mai utilizat stimulent la nivel mondial, i-ar putea ajuta pe pacienții care au depășit can...

Compostul de ciuperci cu vitamina E suprimă tumorile maligne în cancerul de prostată

Cercetările realizate de o echipă de specialiști în privința cancerului de prostată au ajuns la rezultate pro...

S-a descoperit o legătură între alopecia androgenică și cancerul de prostată

IMC-ul și circumferința abdominală mari, asociate cu un risc de cancer de prostată agresiv

Cea mai bună abordare pentru cancerul de prostată incipient: monitorizarea sau tratamentul?

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum