O pereche de biomarkeri poate măsura abilitatea unei persoane de a urmări o conversație în medii gălăgioase

Cercetătorii din Massachusetts au identificat o pereche de biomarkeri ai funcției cerebrale ce măsoară abilitatea unei persoane de a urmări o conversație în medii gălăgioase.
Unul dintre biomarkeri măsoară efortul de a asculta, iar celălalt abilitatea de a procesa schimbările rapide de frecvență. Aceștia ar putea explica motivul pentru care o persoană cu auz normal poate întâmpina dificultăți în a urmări conversațiile într-un loc zgomotos. Rezultatele studiului au fost publicate în eLife.

Din ce în ce mai mulți oameni ajunși la vârsta mijlocie se plâng că le vine greu să urmărească conversațiile la locul de muncă sau în locuri publice, unde se aud zgomote de fundal.

Pierderea auzului afectează aproximativ 48 de milioane de americani, putând fi determinată de expunerea la zgomote, înaintarea în vârstă și alți factori. De obicei cauza este deteriorarea celulelor senzoriale de la nivelul urechii interne (cohleea), cea care transformă sunetele în semnale electrice, sau distrugerea fibrelor nervoase auditive ce transmit aceste semnale la creier. Metoda gold standard pentru testarea auzului este audiograma.

Pe de altă parte, pierderea auzului „silențioasă” se referă la acele tulburări de auz care nu pot fi detectate de audiograma obișnuită și care sunt considerate a apărea datorită unei conexiuni și comunicări anormale a neuronilor din creier și ureche, nu a celulelor senzoriale ce transformă sunetul în semnale electrochimice.

Studiul actual a revăzut date provenite de la 100.000 de pacienți pe o perioadă de 16 ani, ajungând la concluzia că aproximativ 1 din 10 pacienți se plângeau de dificultăți de auz deși audiograma era normală. Pentru a încerca să explice acest fenomen, cercetătorii au dezvoltat două teste: primul test măsura semnalele EEG de la suprafața canalului auditiv, iar al doilea utiliza ochelari speciali pentru a măsura modificările în diametrul pupilar al participanților, pe măsură ce aceștia își concentrau atenția asupra unui partener de conversație, într-un mediu zgomotos. Pentru a efectua cele 2 teste, s-au recrutat 23 de subiecți tineri sau de vârstă mijlocie cu auz normal din punct de vedere clinic. Deși cu toții erau sănătoși, abilitatea de a urmări o conversație într-un mediu gălăgios a variat mult printre participanți. Rezultatele au arătat că prin intermediul celor 2 teste, s-au putut identifica acei participanți care întâmpinau dificultăți în a urmări conversația și cei care nu aveau probleme.

sursa: Science Daily