O proteină din laptele matern ar putea să omoare bacteriile rezistente la medicamente

Cercetătorii au transformat o proteină din laptele matern într-un virus artificial capabil să ucidă bacteriile rezistente la medicamente.

Mecanismul care stă la baza virusului este perforarea membranei celulare, zidul de apărare a bacteriilor. De asemenea, virusul poate repara defectele genetice de la nivelul celulelor umane și acest lucru în timp ce omoară bacteriile.
Pe lângă rolul în creștere și dezvoltare la sugari, laptele matern îi protejează pe aceștia pe toată durata formării sistemului imun. Conținând o proteină denumită lactoferină, laptele matern distruge bacteriile dăunătoare, ciupercile și virușii.

Majoritatea proprietăților antibacteriene ale lactoferinei sunt date de un mic fragment de aminoacizi. O echipă de cercetători de la UK National Physical Laboratory și University College London a sugerat că efectele puternice antibacteriene se datorează proprietății fragmentelor de a se grupa pentru a ucide bacteriile prin perforarea membranei.

Pentru a dezvolta un medicament, cercetătorii au reproiectat fragmentul de aminoacizi să se autoasambleze în capsule precum cele ale virușilor și să omoare bacteriile. Virusul artificial este capabil de a perfora membrana bacteriilor, omorându-le, și acest lucru fără a leza celulele umane. Virusul artificial infectează celulele umane exact așa cum ar face-o un virus normal, introducând propriul material genetic în ADN-ul celulei.

Spre deosebire de virușii proiectați până acum pentru repararea celulelor, acest nou virus artificial are abilitatea de a face diferența între celulele umane și bacterii. De asemenea, el este programat să ucidă un anumit tip de bacterii.
Prin introducerea în virus a unor gene reparatoare, în viitor ar putea fi tratate boli care apar prin mutația unei singure gene: siclemia, fibroza chistică și distrofia musculară Duchenne.

Virusul artificial rezultat din proteina din laptele matern urmează să fie testat pe cobai pentru a i se verifica eficacitatea, apoi pe modele umane.

Cercetările au fost publicate în Chemical Science.