Obezitatea crește semnificativ riscul de deces prin boli infecțioase

Un studiu publicat în The Lancet și realizat pe baza datelor din cohortele Finnish Public Sector, Health and Social Support și UK Biobank, integrat cu estimări epidemiologice globale, arată că obezitatea la adulți este asociată cu un risc semnificativ crescut de spitalizare și mortalitate prin infecții severe. Cercetarea evidențiază o relație clară doză–răspuns și sugerează că excesul ponderal contribuie substanțial la povara globală a bolilor infecțioase.

Idei principale

• Analiza a inclus peste 540.000 de participanți urmăriți prospectiv.
• Obezitatea s-a asociat cu risc crescut pentru aproape toate categoriile de infecții severe.
• Riscul a crescut progresiv de la obezitatea clasa I la clasa III.
• Aproximativ 1 din 10 decese infecțioase la nivel global poate fi atribuit obezității adulte.
• Reducerea ponderală a fost asociată cu scăderea riscului de infecții severe.

Context

Prevalența supraponderii și obezității continuă să crească la nivel mondial, fără ca vreun stat să fi reușit inversarea tendinței. Excesul de țesut adipos favorizează inflamația cronică, rezistența la insulină, hiperglicemia și disfuncția imună, mecanisme care pot compromite apărarea antiinfecțioasă. Observațiile din pandemia COVID-19 au demonstrat deja o susceptibilitate crescută la forme severe de boală în rândul persoanelor cu obezitate, însă impactul asupra întregului spectru de infecții severe a fost insuficient caracterizat anterior.

Despre studiu

Studiul a combinat date individuale din două cohorte finlandeze și din UK Biobank, cu urmărire pe termen lung prin registre naționale de spitalizare și mortalitate. După excluderea persoanelor cu infecții severe la momentul inițial, analiza a inclus:

• 67.766 participanți în cohortele finlandeze, urmăriți în medie 14,1 ani;
• 479.498 participanți în UK Biobank, urmăriți în medie 12,6 ani.

Indicele de masă corporală a fost clasificat în greutate normală, suprapondere și obezitate (clasele I–III). Evenimentul principal a fost prima infecție severă non-fatală sau fatală, definite prin 925 coduri diagnostice acoperind infecții bacteriene, virale, fungice și parazitare, acute sau cronice.

Analizele statistice au utilizat modele de regresie Cox ajustate pentru factori demografici, comportamentali și clinici. Impactul global a fost estimat prin combinarea riscurilor relative cu datele privind prevalența obezității și mortalitatea infecțioasă din studiul Global Burden of Diseases.

Rezultate

Incidența infecțiilor severe

În cohortele finlandeze au fost documentate 8230 infecții severe, iar în UK Biobank 81.945. Obezitatea a fost asociată cu creșterea progresivă a riscului:

• Obezitate clasa III: risc de aproximativ 3 ori mai mare pentru infecții severe comparativ cu greutatea normală.
• Asocierea a persistat după ajustarea pentru comorbidități și factori de stil de viață.

Consistența între indicatorii de adipozitate

Riscurile crescute au fost similare indiferent dacă adipozitatea a fost evaluată prin indice de masă corporală, circumferință abdominală sau raport talie-înălțime, confirmând robustețea relației.

Efectul modificărilor ponderale

• Scăderea în greutate din zona de obezitate a redus riscul de infecții severe (raport de risc aproximativ 0,8).
• Creșterea ponderală de la suprapondere la obezitate a crescut riscul (raport de risc aproximativ 1,3).

Tipuri de infecții asociate

Obezitatea s-a corelat cu majoritatea infecțiilor severe, în special:

• infecții cutanate și ale țesuturilor moi – raport de risc ~2,8;
• infecții virale acute – raport de risc până la ~2,3;
• infecții bacteriene invazive – raport de risc ~1,7–2,1.

Nu s-au observat asocieri semnificative pentru HIV sau tuberculoză, probabil din cauza mecanismelor inverse legate de scăderea ponderală caracteristică acestor boli.

Impactul global

Estimările bazate pe date epidemiologice internaționale indică:

• 8,6% din decesele infecțioase atribuite obezității înainte de pandemia COVID-19;
• 15,0% în timpul pandemiei;
• 10,8% după pandemie.

Pentru anul 2023, aproximativ 0,6 milioane de decese infecțioase la nivel global au fost atribuibile obezității adulte.

Discuții și implicații

Rezultatele demonstrează că obezitatea nu este doar un factor major pentru bolile cronice netransmisibile, ci și un determinant important al severității bolilor infecțioase. Mecanismele implică dereglări imune, inflamație sistemică și disfuncții metabolice care afectează răspunsul la agenții patogeni.

Datele din studii clinice randomizate cu agoniști ai receptorului GLP-1 sugerează că scăderea ponderală poate reduce mortalitatea legată de infecții, susținând o posibilă relație cauzală.

Limitări

• Design observațional – nu permite demonstrarea cauzalității.
• Indicele de masă corporală nu reflectă complet distribuția grăsimii sau disfuncția metabolică.
• Unele date antropometrice au fost auto-raportate.
• Estimările globale depind de acuratețea bazelor de date epidemiologice.

Concluzii

Obezitatea la adulți este asociată cu un risc semnificativ crescut de infecții severe, spitalizare și mortalitate, într-o relație clară doză–răspuns. La nivel mondial, aproximativ unul din zece decese infecțioase ar putea fi legat de excesul ponderal. Prevenția obezității, intervențiile eficiente de scădere în greutate și integrarea statusului ponderal în strategiile de vaccinare și sănătate publică pot reduce semnificativ povara globală a bolilor infecțioase.