Un IMC ridicat și o condiție fizică precară în adolescență sunt legate de infecții bacteriene severe la vârsta adultă

Un amplu studiu populațional realizat în Suedia pe baza registrelor naționale și a datelor de recrutare militară a analizat relația dintre indicele de masă corporală și condiția fizică cardiorespiratorie în adolescență și riscul de infecții bacteriene severe la vârsta adultă. Cercetarea, care a urmărit aproape un milion de bărbați timp de peste trei decenii, arată că excesul ponderal și obezitatea precoce cresc semnificativ riscul de pneumonie bacteriană, septicemie și endocardită infecțioasă, în timp ce o bună condiție fizică are un efect protector de durată.
Infecțiile bacteriene severe reprezintă o cauză majoră de morbiditate și mortalitate la nivel global, cu un impact disproporționat în țările cu venituri mici și medii. Deși majoritatea acestor infecții sunt tratabile, rezistența la antibiotice accentuează importanța strategiilor de prevenție.

Obezitatea și inactivitatea fizică sunt factori modificabili aflați într-o creștere alarmantă la nivel mondial. Organizația Mondială a Sănătății estimează că una din opt persoane este obeză, iar proiecțiile indică faptul că până în 2050 o treime dintre copii și adolescenți vor avea suprapondere sau obezitate. În paralel, peste 80% dintre adolescenți nu ating nivelul minim recomandat de activitate fizică zilnică.

Deși obezitatea este recunoscută drept factor de risc pentru numeroase boli cronice, relația sa cu infecțiile bacteriene este complexă. Date anterioare sugerează un risc crescut de infecții și un răspuns imun alterat, inclusiv eficiență redusă a vaccinurilor. Totodată, unele observații clinice au sugerat un aparent „paradox al obezității”, însă acesta este probabil explicat de factori de confuzie și cauzalitate inversă. Adolescența, o perioadă cu puține comorbidități, oferă un cadru ideal pentru a analiza impactul pe termen lung al acestor factori.

Despre studiu

Studiul a fost conceput ca o cohortă națională bazată pe registre, utilizând date din Registrul suedez de recrutare militară, corelate cu registrul național de pacienți și registrul de mortalitate. Au fost incluși bărbați recrutați pentru serviciul militar obligatoriu între anii 1968 și 2005, născuți între 1951 și 1987.

După aplicarea criteriilor de excludere – inclusiv lipsa datelor antropometrice sau de fitness, prezența infecțiilor severe în primii patru ani de la recrutare și absența conscripției obligatorii pentru femei – cohorta finală a cuprins 995.091 de bărbați, cu o vârstă medie de 18,3 ani la momentul evaluării inițiale.

Principalele variabile de expunere au fost:

• Indicele de masă corporală, calculat la recrutare și clasificat în șase categorii, cu intervalul 18,5–19,9 utilizat drept referință;
• Condiția fizică cardiorespiratorie, evaluată prin test de efort maximal pe bicicletă ergonomică și grupată în nivel scăzut, moderat și ridicat.

Analizele au fost ajustate pentru factori de confuzie relevanți, precum forța musculară, nivelul educațional al părinților (ca indicator al statutului socio-economic) și diagnosticul de astm. Evenimentele de interes au fost pneumonie bacteriană, sepsis și endocardită infecțioasă, diagnosticate sau fatale, în perioada de urmărire până la finalul anului 2019.

Rezultate

Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 33,2 ani, au fost înregistrate 44.112 infecții bacteriene severe, dintre care 5,1% au fost fatale. Pneumonia bacteriană a fost cea mai frecventă, urmată de sepsis și endocardită infecțioasă.

Analizele au evidențiat o relație doză–răspuns clară între indicele de masă corporală din adolescență și riscul de infecții severe la adult. Comparativ cu categoria de referință:

• bărbații cu obezitate au prezentat un risc cu 69% mai mare de pneumonie bacteriană;
• riscul de sepsis a fost de peste trei ori mai mare;
• pentru endocardita infecțioasă, riscul a crescut cu aproximativ 80%.

Notabil, creșterea riscului a fost detectabilă încă de la valori ale indicelui de masă corporală considerate anterior normale-superioare (22,5–24,9). În plus, mortalitatea asociată acestor infecții a crescut progresiv odată cu indicele de masă corporală, fiind de peste patru ori mai mare în cazul sepsisului și extrem de ridicată pentru endocardita infecțioasă la bărbații cu obezitate.

În schimb, o condiție fizică cardiorespiratorie bună în adolescență a fost asociată cu un risc semnificativ redus de pneumonie bacteriană, sepsis și endocardită infecțioasă. Bărbații cu nivel ridicat de fitness au avut:

• un risc cu aproximativ 24% mai mic de pneumonie bacteriană;
• un risc cu peste 20% mai mic de sepsis;
• o reducere substanțială a riscului de endocardită infecțioasă.

Asocierea dintre indicele de masă corporală și infecții a fost independentă de condiția fizică, iar efectul protector al fitnessului nu a fost suficient pentru a contracara complet riscurile asociate obezității.

Discuții și implicații

Rezultatele demonstrează că obezitatea și condiția fizică precară în adolescență nu afectează doar riscul de boli cardiovasculare și cancer, ci influențează profund vulnerabilitatea față de infecțiile bacteriene severe pe parcursul vieții adulte. Relațiile observate sunt biologic plauzibile, având în vedere efectele obezității asupra inflamației cronice, funcției imune, microbiotei și răspunsului vaccinal.

Activitatea fizică regulată, în schimb, pare să susțină o imunitate mai eficientă prin mecanisme complexe ce implică reglarea inflamației și a răspunsurilor imune înnăscute și adaptative. Totuși, datele sugerează că fitnessul ridicat nu poate compensa complet efectele negative ale obezității persistente.

Concluzii

Acest studiu de mari dimensiuni indică faptul că prevenirea obezității și promovarea unei bune condiții fizice încă din adolescență pot reduce semnificativ riscul de infecții bacteriene severe și mortalitatea asociată acestora la vârsta adultă. Intervențiile timpurii asupra stilului de viață ar putea avea beneficii pe termen lung nu doar pentru bolile cronice, ci și pentru reziliența imunologică a populației.