Obiceiurile alimentare influențează direct microbiomul vaginal (studiu)

Microbiomul vaginal al femeilor aflate la vârsta reproductivă este dominat în mod obișnuit de Lactobacillus spp., bacterii care protejează mediul vaginal prin producția de acid lactic și alte mecanisme antimicrobiene. Dezechilibrul acestei flore, cunoscut ca bacterioză vaginală, este caracterizat de scăderea lactobacililor și creșterea bacteriilor anaerobe (Gardnerella, Prevotella, Mobiluncus), ceea ce favorizează infecțiile cu transmitere sexuală și complicațiile obstetricale. Factorii locali și sistemici (hormonali, comportamentali, psihosociali) influențează compoziția vaginală, dar datele despre impactul alimentației sunt limitate.

Obiectivul studiului

Scopul acestei cercetări transversale publicate în jurnalul Frontiers in Cellular and Infection Microbiology a fost evaluarea relației dintre aportul alimentar (energie, macronutrienți, alcool) și ecosistemul vaginal, atât din perspectiva compoziției bacteriene, cât și a profilului metabolic. Au fost incluse 113 femei tinere, negravide, din Italia, în cadrul unei analize integrate a datelor nutriționale, microbiene și metabolice.

Metodologie

Participantele au completat un chestionar alimentar validat, iar probele vaginale au fost analizate prin:

• Profilarea microbiomului prin secvențierea genei 16S rRNA;
• Spectroscopie 1H-NMR pentru determinarea metaboliților vaginali;
• Analiza datelor nutriționale folosind abordarea Compositional Data Analysis (CoDA), pentru a evalua balanțele macronutrienților în raport cu tipurile comunitare de microbiom vaginal (CST).

Tipurile comunitare de microbiom vaginal au fost clasificate în trei grupe: dominanța lactobacililor protectori (L. crispatus, L. gasseri, L. jensenii), dominanța L. iners (specie tranzitorie) și microbiomul polimicrobian asociat cu bacterioza vaginală.

Rezultate principale

Compoziția bacteriană vaginală

Analiza a arătat că L. crispatus a fost specia dominantă în CST considerate protective, în timp ce CST IV a prezentat diversitate ridicată și prevalență crescută a Gardnerella, Prevotella și Atopobium. CST III, dominat de L. iners, s-a situat între starea eubiotică și disbiotică.

Asocierea dintre dietă și CST

Modelul de regresie multinomială ajustat a evidențiat:

• Consumul relativ crescut de proteine animale a fost asociat semnificativ cu microbiomul disbiotic (CST IV) (coeficient β=2,702, p=0,033).
• Aportul de alcool a fost asociat pozitiv cu CST IV (coeficient β=1,570, p=0,043).
• Consumul relativ crescut de acid α-linolenic a fost asociat cu reducerea probabilității de CST III, sugerând un rol protector.

Indicele de adeziune la dieta mediteraneană (MEDI-LITE) nu a fost corelat semnificativ cu CST, posibil din cauza scorurilor moderate de adeziune în cohorta studiată.

Analiza metabolomică și corelațiile

Au fost identificate relații complexe între nutrienți, metaboliți și bacterii:

• L. crispatus a fost asociat cu niveluri crescute de lactat, aminoacizi și derivați proteici, indicând un mediu vaginal sănătos.
• Gardnerella și alte specii CST IV au fost corelate pozitiv cu carbohidrați simpli (glucoză, fructoză) și aminoacizi specifici (prolină), precum și cu consumul de alcool.
• Acidul α-linolenic a arătat corelații pozitive cu lactobacilii protectori.

Interpretare și implicații

Studiul sugerează că aportul crescut de proteine animale și alcool poate contribui la instalarea unui profil microbiologic disbiotic, în timp ce acidul α-linolenic derivat din surse vegetale ar putea favoriza menținerea florei sănătoase. Mecanismele posibile includ:

• Modificări ale pH-ului vaginal prin fermentația substraturilor proteice;
• Impact inflamator al produselor metabolice derivate din proteine animale;
• Influența acizilor grași polinesaturați asupra comunităților bacteriene vaginale.

Faptul că dieta mediteraneană nu a arătat un efect clar indică necesitatea unor niveluri mai ridicate de adeziune pentru beneficii detectabile asupra mediului vaginal.

Limitări

Principalele limite identificate sunt:

• Designul transversal care nu permite stabilirea cauzalității;
• Selecția voluntară a participantelor, cu educație superioară, limitând generalizarea;
• Posibile confuzii reziduale legate de activitatea fizică, obiceiurile sexuale și alți factori neevaluați.

Concluzii

Rezultatele subliniază importanța alimentației asupra homeostaziei vaginale. Reducerea consumului de proteine animale și alcool, precum și creșterea aportului de acid α-linolenic pot contribui la menținerea unui microbiom vaginal sănătos, dominat de lactobacili protectori. Sunt necesare cercetări longitudinale și studii experimentale pentru clarificarea mecanismelor și confirmarea efectelor dietetice observate.