Proaspetele mame sunt sfătuite să facă două ore de exerciții fizice moderate până la viguroase pe săptămână

Într-o nouă serie de recomandări publicate în British Journal of Sports Medicine, experții subliniază importanța activității fizice moderate spre viguroase pentru femeile în primele luni de după naștere. Conform ghidului realizat sub egida Canadian Society for Exercise Physiology, cel puțin 120 de minute de exerciții aerobice și de forță în fiecare săptămână, împărțite în cel puțin patru zile, pot aduce beneficii semnificative pentru sănătatea fizică și mentală a proaspetelor mame. Femeile care prezintă condiții medicale particulare sunt sfătuite să ceară avizul medicului înainte de a începe un program de antrenament mai intens, însă pentru toate persoanele care au născut recent se subliniază importanța mișcării ușoare zilnice (mers pe jos, activități ușoare prin casă) ca metodă de prevenire a sedentarismului.
Un aspect esențial al ghidului este antrenamentul zilnic al planșeului pelvin. Această practică ajută la reducerea riscului de incontinență urinară și la refacerea musculaturii pelvine, deseori afectate după naștere. De asemenea, ghidul evidențiază rolul crucial al somnului în perioada postpartum, recomandând dezvoltarea unei rutine sănătoase la culcare: evitarea ecranelor înainte de somn și asigurarea unui ambient liniștit și întunecat, pentru a combate oboseala și a susține sănătatea mintală.

Recomandările se bazează pe o analiză sistematică a 574 de studii ce au urmărit 21 de parametri importanți pentru sănătatea mamei și a copilului, printre care siguranța exercițiilor la nivel musculoscheletal, producția de lapte, recuperarea după naștere și riscul de depresie postpartum. În plus, experții au folosit metodologii riguroase de tip GRADE pentru a evalua certitudinea dovezilor și au integrat consultări cu mame aflate în această perioadă, pentru a stabili prioritățile și preocupările lor reale (de exemplu, teama de accidentări, oboseala excesivă, efectele asupra alăptării).

Beneficiile enumerate de autori includ scăderea riscului de depresie, de incontinență urinară și de dureri lombare, precum și îmbunătățirea parametrilor cardio-metabolici (greutate, nivelul de colesterol), a stării psihologice și a energiei zilnice. Important, nu s-a constatat un risc crescut de accidentări sau de alterare a cantității și calității laptelui matern. Chiar dacă nu toate mamele reușesc să atingă obiectivele recomandate, raportul subliniază că orice progres contează, iar adaptarea graduală a rutinei de mișcare - inclusiv simple plimbări sau exerciții de mobilitate - poate aduce îmbunătățiri sesizabile în starea de bine.

Ghidul mai arată că respectarea acestor recomandări este, în general, fezabilă și accesibilă, atât din perspectiva costurilor, cât și a logisticii implicate, având potențialul de a genera și economii în sistemele de sănătate prin reducerea complicațiilor postnatale. De asemenea, autorii consideră că includerea unor discuții despre activitatea fizică, comportamentul sedentar și igiena somnului în îngrijirea postpartum poate influența pozitiv sănătatea mamei și sugarului în primul an după naștere. Cu toate că în literatură există în continuare lacune de cunoștințe (cum ar fi efectele exercițiilor de intensitate foarte ridicată într-o perioadă scurtă după naștere), orientările de față propun un cadru bazat pe dovezi care să ghideze atât clinicianul, cât și proaspăta mamă, spre o recuperare mai sănătoasă și mai sigură.