Optimism versus pesimism

Autor:

Optimism versus pesimism

Încercați un scurt exercițiu pe durata unei zile: ascultați persoanele din jur cum descriu lucrurile plăcute și neplăcute care li se întâmplă. Veți observa diferențe semnificative în modul în care acestea interpretează evenimentele.


În fața unei situații dificile și stresante, unii văd doar aspectele negative și repercusiunea efectelor nefaste asupra întregii zile, în timp ce alții reușesc să privească senin acest eveniment și să îi găsească beneficiile. Este ceea ce numim frecvent a vedea partea plină sau goală a paharului. Ce ne face însă diferiți unii de alții și mai ales de ce spunem că unele persoane sunt optimiste și altele pesimiste?


Optimism și pesimism

Optimismul este o trăsătură de personalitate ce constă în capacitatea de a reacționa la problemele cu care ne confruntăm într-o manieră care arată încrederea ridicată pe care o avem în noi înșine și în abilitățile noastre. În general optimiștii tind să aibă așteptări pozitive despre viitor, în timp ce pesimiștii sunt înclinați spre negativism. (1), (2)


Optimismul și pesimismul, deși reprezintă două moduri opuse de a gândi și de a interpreta lucrurile, pot fi cel mai bine explicate dacă sunt plasate pe un continuum, pentru că aceeași persoană poate evolua în timp în ceea ce privește gradul de optimism sau poate avea doze diferite de optimismul cu care privește aspectele vieții sale (familie, carieră, relații, etc). De asemenea, pot interveni factori externi, precum banala vreme de afară, care să ne influențeze semnificativ dispoziția la un moment dat.


Optimismul este strâns legat de un alt concept „speranța”, ambele făcând parte integrantă din cognițiile, emoțiile și motivația noastră. A spera, spun specialișii, înseamnă să proiectezi în viitor un gând despre îndeplinirea unui obiectiv, a unui țel despre care ai convingerea și motivația că se va îndeplini.


Diferența dintre cele două procese este că deși ambele presupun să gândești că viitorul va fi mult mai bun decât prezentul, speranța implică rolul nostru în a ne face viitorul mai bun. (3), (4)


Diferențele dintre optimiști și pesimiști

  • optimiștii își concentrează atenția pe jumătatea plină a paharului, în timp ce pesimiștii o văd mai curând pe cea goală; este vorba despre modul diferit în care fiecare se axează doar pe acele aspecte pe care au tendința să le exagereze și în același timp să le piardă din vedere pe cele opuse: optimiștii sunt mai atrași de stimulii pozitivi, iar pesimiștii de cei negativi (5)
  • optimiștii nu se raportează la trecut și nu lasă eșecurile trecute să îi copleșească, spre deosebire de pesimiști care acordă o importanță exagerată greșelilor și insucceselor pe care le-au avut (7)
  • persoanele optimiste consideră că evenimentele negative de care au parte sunt temporare și nu le afectează și alte aspecte ale vieții, spre deosebire de pesimiști, care au tendința de a exagera efectele unui eveniment negativ și de a-l vedea ca fiind permanent și general

  • pentru situațiile negative pesimiștii fac de obiecei atribuiri interne (se consideră direct responsabili pentru ceea ce li se întâmplă), în timp ce optimiștii gândesc că dețin controlul asupra vieții lor și în capacitatea de a menține relațiile cu ceilalți (1), (5)

  • optimiștii au tendința de a vedea lucruri bune peste tot, au o mai mare încredere în ei decât pesimiștii și în lucrurile pozitive pe care li le rezervă viitorul

  • dacă pesimiștii tind mai degrabă să observe pericolele și piedicile care îi împiedică să realizeze ceva, optimiștii identifică de cele mai multe ori potențialele oportunități

  • în fața unor provocări este mult mai probabil ca optimiștii să reacționeze mai prompt decât pesimiștii, pentru că aceștia din urmă consideră că inutil să facă eforturi (5)

  • în mediul organizațional pesimiștii și optimiștii au de asemenea atitudini și reacții diferite, mai ales atunci când se confruntă cu schimbarea: cei optimiști se adaptează mai ușor noilor condiții de lucru, descoperă opotunitățile și se concentrează pe dezvoltarea acestora, în timp ce angajații mai pesimiști sunt mai deprimați, nu reușesc să facă față schimbărilor și deseori înregistrează o scădere a performanței. (6)


Bazele neuronale ale optimismului și pesimismului

Un studiu publicat în 2013 arată că optimismul și pesimismul au localizări diferite la nivelul creierului. Astfel, o atitudine pozitivă, jovială și optimistă, combinată cu un nivel ridicat al stimei de sine și o încredere într-un viitor strălucit au fost asociate cu activitatea neurofiziologică a emisferei stângi. De emisfera dreaptă se leagă tendințele negativiste, stima de sine scăzută și atitudinea pesimistă. (5)


Cercetările realizate în acest domeniu au ajuns la concluzia că optimismul este o trăsătură a personalității care a avut un scop evoluționist de-a lungul istoriei umane, pentru că așteptările pozitive despre viitor i-au ajutat pe oameni să supraviețuiască.

Optimismul are în continuare un scop funcțional, pentru că ne protejează împotriva anxietății, depresiei și ne stimulează motivația de a fi productivi. (15)


Studiile din domeniul neuroștiințelor au arătat că în proiectarea unor gânduri pozitive despre viitor sunt implicate regiunile subcorticale care comunică cu cortexul frontal, partea cea mai recent evoluată a creierului uman și care este extrem de importantă și pentru alte activități precum limbajul și stabilirea obiectivelor. (15)

 

Beneficiile optimismului

Se pare că optimismul este o trăsătură universală a oamenilor, la fel ca și beneficiile pe care le aduce. Astfel, aproximativ 89% din populația planetei, arată studiile, sunt optimiste în a considera că viitorul va fi cel puțin la fel de bun ca și prezentul, indiferent dacă trăiesc într-un stat sărac sau unul dezvoltat. De asemenea, variabile precum educația, genul sau veniturile nu au influențe semnificative asupra nivelului de optimism, așa cum am putea lesne să credem. (8)


S-a demonstrat faptul că cu cât oamenii au așteptări mai mari și mai pozitive despre viitorul lor, cu atât este mai probabil ca acestea să se întâmple. În psihologie acest proces poartă numele de efectul Pygmalion sau auto-îndeplinirea profețiilor. Aceste efecte au fost observate în mediul școlar, dar au fost apoi extrapolate și la modul general: elevii de la care profesorii aveau așteptări ridicate obțineau o performanța școlară mult mai bună decât ceilalți. „Profețiile” se îndeplinesc pentru că persoanele vizate sunt motivate și depun eforturi pentru a nu dezamăgi și a-i răsplăti cumva pe cei care au avut încredere în ei.


Cercetarea realizată privind efectele optimismului susțin beneficiile pe care o atitudine pozitivă, optimistă le are asupra mai multor aspecte ale vieții: sănătatea și longevitatea, relațiile cu ceilalți, școala, locul de muncă, activitățile sportive etc. (7)

Beneficiile asupra sănătății

Efectele pozitive pe care optimismul le aduce pentru starea noastră de sănătate sunt impresionante. Majoritatea studiilor demonstrează că optimiștii se recuperează mult mai rapid în urma afecțiunilor, au o mai mare toleranță la durere, devin mai imuni în fața bolilor, femeile au parte de o sarcină și de o naștere mult mai ușoară etc. (9)


Un studiu longitudinal realizat pe aproximativ 1000 de participanți americani a arătat că un stil explicativ optimist protejează împotriva bolilor de inimă, în timp ce pesimiștii s-au confruntat cu mai multe cazuri de astfel de afecțiuni: angină pectorală, infact și chiar boli care s-au soldat cu moartea. (10)


Într-o meta-analiză a studiilor privind relația dintre optimism și starea de sănătate fizică rezultatele au evidențiat de asemenea influența benefică a optimismului asupra unor aspecte foarte variate ale sănătății: reducerea durerilor, ameliorarea simptomelor unor boli grave precum cancerul, scăderea șanselor de pierdere a unei sarcini, recuperarea fizică în urma unui transplant etc. (11)

Beneficiile asupra longevității

Optimismul corelează pozitiv și cu longevitatea. Într-un studiu realizat în Danemarca și publicat în 2013 rezultatele unei analize privind rata mortalitărții la persoanele în vârstă născute în anul 1905 au arătat că optimismul poate fi considerat un predictor semnificativ pentru longevitate: persoanele optimiste au trăit mai mult în medie decât pesimiștii și cei neutri din punct de vedele al trăsăturii optimism-pesimism, iar în ceea ce privește genul, femeile optimiste au o longevitate mai ridicată decât a bărbaților optimiști. (12)

Beneficiile asupra performanței

Într-un studiu realizat de Martin Seligman în anii 1990, participanților (înotători care s-au oferit voluntari) li s-a dat un feedback eronat după ce au realizat o probă de viteză la înot: li s-a spus că au obținut rezultate mult mai slabe decât au obținut în realitate. Aceștia au repetat proba, însă rezultatele au fost semnificativ diferite între înotători față de cele de la prima probă: cei optimiști au înotat aproximativ cu aceeași viteză ca și prima dată, în schimb pesimiștii au avut o performanță mult mai scăzută. Acest exemplu arată că într-o situație stresantă optimiștii încearcă să facă față și depun eforturi pentru a depăși o problemă, în timp ce pesimiștii renunță să încerce să mai demonstreze.

Într-un alt studiu Seligman a dorit să vadă care este relația dintre optimism și productivitate în cazul agenților de vânzări cu nivel de experiență diferit (un an sau doi ani). Rezultatele au arătat o corelație pozitivă între nivelul de vânzări și nivelul de optimism pe măsură ce experiența a crescut, însă nu se poate spune cu exactitate dacă la cei cu o mai mare experiență optimismul a determinat creșterea vânzărilor sau succesul obținut i-a făcut să fie mai optimiști. (13)


Optimismul are efecte benefice și asupra creativității. Persoanele optimiste au încredere că vor putea rezolva o problemă, doar că trebuie să-și dea seama ce trebuie să facă și atunci creierul este antrenat spre găsirea de soluții. În schimb pesimiștii tind să vadă problema mult mai gravă decât este și o consideră permanentă, ceea ce în general exclude posibilitatea de a găsi o rezolvare.


Atingerea obiectivelor propuse se pare că este de asemenea influențată de gradul de optimism: un studiu realizat în Israel a arătat că persoanele optimiste care și-au propus să slăbească au reușit să piardă mai multe kilograme (chiar dacă obiectivele lor erau mult mai înalte) decât cei pesimiști. (14)


Paradoxul optimismului

Bias-ul optimismului constă într-un paradox conform căruia oamenii au în general tendința de a fi mai optimiști decât ar trebui să fie în mod normal în ceea ce îi privește. Deși probabilistic fiecare are șanse egale de a i se întâmpla ceva pozitiv sau negativ, tindem să credem că noi vom avea parte de mai multe lucruri bune și de mai puține negative decât celorlalți. Aceste e motivul pentru care de multe ori atunci când ne îmbolnăvim sau avem parte de un eveniment negativ avem tendința de a ne întreba de ce ni se întâmplă tocmai nouă? (5)


Specialiștii spun că avem tendința de a gândi pozitiv chiar și în condițiile în care în trecut ne-am confruntat cu un eșec. De ce continuăm însă să gândim irațional de optimist atunci când realitatea ne arată că ne înșelăm frecvent? O explicație pe care cercetătorii au găsit-o pentru această „eroare” se găsește la nivelul creierului: studiile au arătat că în general oamenii au amintiri foarte inexacte despre ceea ce li s-a întâmplat în trecut. Când ne gândim la viitor creierul folosește aceleași structuri neuronale, construind un tip asemănător de „amintiri despre viitor”, care sunt la fel de inexacte. (16)


În unele studii participanții au descris viitorul într-o lumină mult mai pozitivă decât evenimentele plăcute din trecut pe care le-au trăit.


Pe de altă parte dacă nu am avea speranța și încrederea că vom reuși, în ciuda experiențelor anterioare neplăcute și indiferent de obstacolele pe care le întâlnim, ce ne-ar mai motiva să pornim la drum?


Cum să devenim mai optimiști

Un argument important pe care pesimiștii îl invocă pentru modul lor de a gândi este acela că dacă nu ai așteptări ridicate despre viitor, nu vei mai fi dezamăgit și nefericit. La prima vedere acest argument pare plauzibil, însă studiile arată că indiferent dacă rezultatele sunt pozitive sau negative, tot cei optimiști, care au avut așteptări ridicate se simt mai bine decât pesimiștii. Explicația: contează modul în care interpretăm evenimentele, ori am văzut care este tendința pesimiștilor și a optimiștilor de a o face. (15)


Unul dintre cele mai importante lucruri pe care Martin Seligman, cel care a studiat intens acest proces, le-a aflat în urma cercetărilor sale a fost că optimismul este o trăsătură care poate fi învățată și nu una cu care ne naștem. (1)


Însă a te transforma dintr-un pesimist într-un optimist nu este cu siguranță ușor. Nu există metode miraculoase în acest sens pentru că în definitiv este vorba despre schimbarea mentalității. Există însă câțiva pași mici care pot fi făcuți în acest sens:

  • Să stăm cât mai mult în preajma persoanelor optimiste, sentimentele lor pozitive sunt contagioase.
  • Să fim cât mai corecți cu noi înșine și să încercăm să ne stabilim obiective cât mai realiste, pentru a evita dezamăgirile. (17)

  • Să nu ne mai comparăm cu ceilalți într-o manieră competitivă, comparație din care noi să avem de suferit, ci mai degrabă să înțelegem că fiecare dintre noi are calitățile și punctele sale forte.

  • Să încercăm în mod conștient ca în situațiile dificile și negative să căutăm și aspectele pozitive, chiar dacă pe moment am fi tentați să vedem doar dezastrul.

  • Să acordăm atenție corpului și sănătății noastre: o dietă echilibrată, exerciții fizice, durată a somnului potrivită; cu cât vom arăta și ne vom simți bine fizic, cu atât e mai probabil să avem și o dispoziție mai optimistă. (18)

  • Să căutăm în fiecare zi aspecte amuzante din jurul nostru care să ne facă să râdem sau măcar să zâmbim. Râsul și zâmbetul au efecte benefice asupra dispoziției noastre.

  • Să încercăm să fim pozitivi în primul rând cu noi înșine. În acest sens un exercițiu pe care îl putem face este să vorbim cu noi așa cum am face-o și cu alte persoane, să nu fim foarte critici și aspri mai mult decât am face-o cu ceilalți, ci mai degrabă să ne încurajăm și să fim înțelegători. (19)


Optimism, pesimism sau realism?

Există concepția că a nu fi nici pesimist, nici realist, înseamnă a fi realist, adică undeva la mijloc pe acest continuum. Unii specialiști nu sunt însă de acord cu această afirmație, pentru că atât pesimiștii, cât și optimiștii au capacitatea de a observa corect realitatea prezentă, cu problemele și cu lucrurile bune. Diferența constă însă în interpretarea diferită pe care o dau acestora, unii exagerează problemele și le consideră permanente, alții se orientează doar spre aspectele pozitive și le accentuează efectul. (20)

Alții sunt însă de părere că realismul este abordarea cea mai sănătoasă. Optimismul trebuie să fie echilibrat de gândurile negative, astfel încât să avem o viziune cât mai apropiată de realitate și să nu cădem nici în extrema optimismului irațional, nici în cea a pesimismului depresiv.


Probabil dorința de a ne considera echilibrați și de a ne plasa între optimism și pesimism vine ca o reacție la tendința înrădăcinată de a considera că optimismul e bun și pesimismul e rău. La acest efect probabil au contribuit și experții în psihologia pozitivă care în ultimii ani au transformat în clișeu ideea că a gândi pozitiv este o soluție universală pentru majoritatea problemelor. (21)

Optimismul poate avea efecte secundare?

Optimismul poate dăuna dacă nu reușim să prezicem realist ceea ce se va întâmpla în viitor.

O doză mult prea mare de optimism poate antrena o persoană să își asume riscuri nejustificate și să se confrunte apoi cu situații nedorite (de exemplu, pornirea unei afaceri în care se investesc sume mari de bani, fără a avea însă susținerea unor studii de piață care să o susțină). De asemenea, a fi prea optimist și a fi încrezător că ție nu ți se va întâmpla ceva rău poate avea ca efect neglijarea luării unor măsuri de siguranță minime privind sănătatea sau securitatea personală, a familiei, a casei etc. (1)

Pesimismul poate fi util?

Specialiștii fac diferența între două tipuri de pesimism: pesimismul defensiv și pesimismul deprimant. Pesimismul defensiv se referă la anticiparea unor potențiale evenimente negative sau efecte ale acțiunilor noastre și pregătirea mentală pentru a le depăși. În acest sens persoana se mobilizează să le preîntâmpine, dar în același timp se așteaptă la ce e mai rău, pentru a se proteja cumva de ce va urma. (22)

Pesimismul deprimant este o trăsătură extremă care constă în tendința exacerbată de a vedea exclusiv aspectele negative, indiferent de situație.


Dintre cele două categorii pesimismul defensiv pare a fi cel mai indicat în unele situații, pentru că ne face să conștientizăm toate posibilele efecte negative ale unei acțiuni pe care dorim să o întreprindem. De asemenea, în unele situații limită acest tip de pesimism ne poate motiva și stimula puternic.

În ultima sa lucrare, Martin Seligman a precizat faptul că a considera optimismul ca fiind doar ceva bun este greșit. Pentru a fi eficient, optimismul trebuie adaptat la realitate, trebuie să fie echilibrat și combinat totodată cu emoțiile negative. (21)



Deși persoanele optimiste sunt uneori criticate ca fiind naive, cu capul în nori sau că ar vedea lumea în roz, cei care de-a lungul istoriei au îndrăznit să riște și să gândească pozitiv despre rezultatele lor au reușit să facă descoperiri și invenții care ne-au schimbat radical viața. Tot optimiștii sunt cei care au și astăzi încredere în găsirea unor leacuri pentru bolile incurabile cu care ne confruntăm, în găsirea unor soluții pentru problemele umanității (războaie, foamete, încălzirea globală), dar și în a-și face mai bună viața personală. Nu trebuie însă să cădem în extrema unui optimism irațional și să pierdem din vedere părțile negative ale evenimentelor cu care ne confruntăm. Putem însă să le gestionăm cu zâmbetul pe buze și cu încrederea că le vom rezolva.




Data actualizare: 28-01-2014 | creare: 13-01-2014 | Vizite: 8351
Bibliografie
(1)Mindfulness and Positive Thinking, link: http://www.pursuit-of-happiness.org/science-of-happiness/positive-thinking/
(2)Optimism, pessimism, and false failure feedback: Effects on vigilance performance, link:
http://link.springer.com/article/10.1007/s12144-999-1006-2#page-1
(3)Hope and Optimism, link: http://positivepsychologynews.com/image-maps/positive-emotions/hope-and-optimism
(4)Making Hope Happen (Book Review), link: http://positivepsychologynews.com/news/doug-turner/2013051726104
(5)The Neural Basis of Optimism and Pessimism, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3807005/
(6)The Reframing Skill at Work, link: http://positivepsychologynews.com/news/kathryn-britton/20070607274
(7)Benefits of Optimism, link: http://www.upperbay.org/DO%20NOT%20TOUCH%20-%20WEBSITE/articles/benefits%20of%20optimism.pdf
(8)Optimism is universal, and so are the benefits, researcher says, link:
http://news.ku.edu/2013/05/07/optimism-universal-and-so-are-benefits-researcher-says
(9)Can Optimism Make a Difference in Your Life?, link:
http://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?ContentTypeID=1&ContentID=4511
(10)Is the Glass Half Empty or Half Full? A Prospective Study of Optimism and Coronary Heart Disease in the Normative Aging Study, link: http://www.psychosomaticmedicine.org/content/63/6/910.long
(11)Optimism and Physical Health: A Meta-analytic Review, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2941870/#APP1
(12)Optimism and survival: does an optimistic outlook predict better survival at advanced ages? A twelve-year follow-up of Danish nonagenarians, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3844795/
(13)Optimism, pessimism, and false failure feedback: Effects on vigilance performance, link:
http://link.springer.com/article/10.1007/s12144-999-1006-2#page-2
(14)I Can Tell You If I ll Really Lose All That Weight: Dispositional and Situated Optimism as Predictors of Weight Loss Following a Group Intervention, link: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1559-1816.2007.00189.x/abstract;jsessionid=7F638456FB91A333AFB0CCE46EBF1B5C.f04t03?deniedAccessCustomisedMessage=&userIsAuthenticated=false
(15)The Science of Our Optimism Bias and the Life-Cycle of Happiness, link:
http://www.brainpickings.org/index.php/2012/12/12/science-of-optimism-sharot/
(16)The Optimism Bias – A Book Review, link: http://positivepsychologynews.com/news/louisa-jewell/2011062118294
(17)45 Benefits of Optimism, link: http://www.lifeoptimizer.org/2010/03/24/benefits-of-optimism/
(18)Can Optimism Make a Difference in Your Life?, link: http://www.yalemedicalgroup.org/stw/Page.asp?PageID=STW037186
(19)Positive thinking: Reduce stress by eliminating negative self-talk, link: http://www.mayoclinic.org/positive-thinking/art-20043950?pg=2
(20)Are You an Irrational Optimist?, link: http://www.psychologytoday.com/blog/the-happiness-advantage/201103/are-you-irrational-optimist
(21)The Uses and Abuses of Optimism and Pessimism, link: http://www.psychologytoday.com/articles/201110/the-uses-and-abuses-optimism-and-pessimism
(22)Positive Psychology vs. Defensive Pessimism, link: http://blog.lib.umn.edu/vanm0049/myblog/2011/11/positive-psychology-vs-defensive-pessimism.html
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.