Piruvatul administrat oral reduce inflamația intestinală și protejează bariera epitelială: un nou candidat promițător pentru tratamentul colitei ulcerative

Pe 19 iunie 2025, un studiu publicat în revista Genes & Diseases de cercetători de la New York University Grossman School of Medicine, Rutgers University și Yale School of Medicine a demonstrat că piruvatul exogen poate ameliora colita la șoareci, prin inhibarea semnalizării inflamatorii TNFα/NF-κB și blocarea directă a enzimei cPLA2. Descoperirea propune piruvatul, un metabolit simplu și sigur, drept o alternativă orală inovatoare pentru terapia bolilor inflamatorii intestinale.

Context

Colita ulcerativă este o boală inflamatorie cronică a colonului caracterizată prin dureri abdominale, sângerări rectale și distrugerea funcției de barieră intestinală. Procesul inflamator este susținut de activarea axei TNFα–NF-κB, ce duce la secreția excesivă de citokine proinflamatorii (IL-6, IL-1β) și afectarea proteinelor joncțiunilor strânse (tight junctions), cum ar fi ZO-1 și occludina, esențiale pentru integritatea epitelială.

Deși terapiile actuale (corticosteroizi, anticorpi monoclonali anti-TNFα) pot controla inflamația, acestea implică efecte adverse și administrare injectabilă, motiv pentru care interesul se îndreaptă tot mai mult spre molecule mici, sigure și oral disponibile, capabile să acționeze atât asupra răspunsului imun, cât și asupra mucoasei intestinale.

Despre studiu

Autorii au pornit de la screening-ul mai multor metaboliți celulari pentru capacitatea lor de a inhiba expresia genelor inflamatorii induse de TNFα în macrofage. Dintre toți compușii testați, piruvatul a fost cel mai eficient, reducând expresia IL-1β, IL-6 și CCL2 în linii celulare RAW 264.7 și macrofage derivate din măduvă osoasă.

Ulterior, în modelul murin de colită indusă cu DSS, administrarea orală de piruvat a dus la:

• Reducerea pierderii în greutate

• Ameliorarea sângerărilor rectale

• Scăderea inflamației colice

• Restaurarea proteinelor de joncțiune strânsă (ZO-1, occludina), indicând protecția barierei epiteliale

• Reducerea citokinelor proinflamatorii în colon

Mecanismul molecular: țintirea directă a cPLA2

Pentru a înțelege cum acționează piruvatul, cercetătorii au utilizat metode moderne de identificare a țintelor moleculare: DARTS (Drug Affinity Responsive Target Stability) și CETSA (Cellular Thermal Shift Assay). Ambele au indicat că piruvatul se leagă direct de fosfolipaza A2 citosolică (cPLA2), o enzimă cheie implicată în metabolismul fosfolipidelor și generarea mediatorilor lipidici proinflamatori.

În modele murine cu deficit genetic de cPLA2, efectele protectoare ale piruvatului au fost în mare parte abolite, confirmând că eficacitatea terapeutică a piruvatului depinde de inhibarea acestei enzime.

„Este remarcabil cum un metabolit simplu ca piruvatul poate întrerupe o cale inflamatorie centrală și se leagă direct de o enzimă-cheie, oferind atât efecte antiinflamatorii, cât și protecție structurală pentru intestin”, a declarat dr. Chuan-ju Liu, autorul principal al studiului.

Implicații terapeutice

• Piruvatul este sigur, natural și are biodisponibilitate orală, caracteristici rare printre terapiile actuale pentru colita ulcerativă.

• Acțiunea sa dublă — inhibarea inflamației și protejarea barierei epiteliale — îl transformă într-un candidat unic și multifuncțional pentru tratamentul bolilor inflamatorii intestinale.

• Pe lângă colita ulcerativă, țintirea cPLA2 cu piruvat ar putea fi utilă și în alte boli inflamatorii cronice, precum:

  • Poliartrita reumatoidă

  • Psoriazisul

  • Inflamația pulmonară cronică

Concluzii

Studiul oferă dovezi solide că piruvatul poate reprezenta o opțiune terapeutică viabilă, sigură și ușor de administrat oral pentru pacienții cu colită ulcerativă. Datorită originii sale naturale, efectelor antioxidante și mecanismului molecular clarificat, piruvatul are potențial pentru dezvoltare clinică rapidă.

Etapele următoare vor include optimizarea formulărilor orale și inițierea trialurilor clinice pe pacienți umani, cu obiectivul de a transforma această descoperire într-o opțiune terapeutică concretă pentru milioane de pacienți cu boli inflamatorii intestinale.