Pneumotoraxul spontan - experiența pacientului

©

Autor:

Pneumotoraxul spontan - experiența pacientului

Pneumotoraxul spontan este o afecțiune în care aerul se acumulează în spațiul pleural, care este spațiul dintre plămân și peretele toracic. Acest lucru poate provoca colapsul parțial sau complet al plămânului afectat, ceea ce face dificilă respirația. Experiența pacientului cu pneumotorax spontan poate varia în funcție de gradul de afectare a plămânului și de tratamentul primit. În general, simptomele includ durere toracică acută, dificultate la respirație și tuse. Dacă pneumotoraxul este minor, pacientul poate simți doar o ușoară durere toracică sau să fie asimptomatic, în timp ce în cazurile mai severe, poate fi necesară o intervenție medicală urgentă.

Nu este recomandat să se încerce autodiagnosticarea în cazul pneumotoraxului spontan, deoarece aceasta poate fi o afecțiune gravă care necesită tratament imediat și de specialitate.

Definiție și explicație a pneumotoraxului spontan

Pneumotoraxul spontan poate fi clasificat în două tipuri principale: primar și secundar.

  • Pneumotoraxul spontan primar apare în mod neașteptat și nu este cauzat de o afecțiune pulmonară preexistentă. În schimb, se crede că este cauzat de o anomalie în plămân, cum ar fi o zonă de subțiere a plămânului.
  • Pneumotoraxul spontan secundar apare ca urmare a unei afecțiuni pulmonare preexistente, cum ar fi emfizemul, fibroza pulmonară sau cancerul pulmonar.


În general, pneumotoraxul spontan poate fi o afecțiune gravă și trebuie tratat imediat pentru a preveni complicațiile, cum ar fi insuficiența respiratorie și colapsul plămânului. Deși nu întotdeauna pneumotoraxul spontan poate fi prevenit, totuși unele măsuri precum evitarea fumatului, evitarea expunerii la substanțe toxice și alți factori de risc, ar putea reduce riscul de a dezvolta aceasta afecțiune.

Prevalența și incidența bolii

Datele despre incidența și prevalența pneumotoraxului spontan în Europa variază în funcție de țară și de grupul de pacienți examinat. Incidența este mai mare la bărbați decât la femei și este mai frecventă la persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani. Conform unui studiu publicat în revista European Respiratory Journal, incidența pneumotoraxului spontan primar (fără o cauză identificabilă) în Europa variază de la 7,4 la 28,7 cazuri la 100.000 de persoane pe an, cu o medie de 18,3 cazuri la 100.000 de persoane pe an. Prevalența pneumotoraxului spontan primar variază de la 6 la 24 cazuri la 100.000 de persoane.

Există și un tip rar de pneumotorax spontan numit pneumotoraxul catamenial, care apare la femei în timpul menstruației și este asociat cu endometrioza toracică. Prevalența pneumotoraxului catamenial este mult mai mică decât cea a pneumotoraxului spontan primar și este estimată la aproximativ 3% din toate cazurile de pneumotorax spontan.

Clasificare

Pneumotoraxul spontan poate fi clasificat în funcție de câteva caracteristici importante, cum ar fi gradul de afectare a plămânului, mecanismul de apariție și severitatea simptomelor. Iată o clasificare mai detaliată:

După gradul de afectare a plămânului:

  • Pneumotorax parțial - când doar o parte a plămânului este afectată și mai mult de jumătate din plămân rămâne funcțional.
  • Pneumotorax total - când întregul plămân este afectat și nu mai funcționează.


După mecanismul de apariție:

  • Pneumotorax spontan primar - când nu există nici o leziune pulmonară sau boală preexistentă și pneumotoraxul apare fără niciun motiv aparent.
  • Pneumotorax spontan secundar - când pneumotoraxul apare ca urmare a unei afecțiuni pulmonare sau a unei intervenții medicale (de exemplu, o biopsie pulmonară sau inserarea unui tub toracic).
  • Pneumotorax traumatic - când pneumotoraxul apare ca urmare a unei traume la piept (de exemplu, o accidentare sportivă sau un accident de mașină).


După severitatea simptomelor:

  • Pneumotorax ușor - când simptomele sunt minore și nu necesită intervenție medicală imediată.
  • Pneumotorax moderat - când simptomele sunt mai severe și necesită intervenție medicală.
  • Pneumotorax sever - când plămânul este puternic afectat și pacientul poate fi în pericol de viață.


O forma separate care trebuie mentionata este pneumotoraxul catamenial este considerat un tip de pneumotorax spontan, acesta apare la femei în timpul ciclului menstrual și este cauzat de prezența endometriozei în plămâni. Endometrioza este o afecțiune în care țesutul care acoperă interiorul uterului se dezvoltă în afara acestuia, iar în cazul pneumotoraxului catamenial, endometrioza se dezvoltă în plămâni și poate duce la acumularea de aer în cavitatea toracică. Pneumotoraxul catamenial apare în general cu 24-72 de ore înainte sau după debutul menstruației și este mai frecvent la femeile tinere. Simptomele sunt similare cu cele ale unui pneumotorax spontan obișnuit, cum ar fi durerea toracică, dificultatea de respirație și anxietatea.

Cauze și factori de risc

Există factori de risc care pot crește probabilitatea dezvoltării pneumotoraxului primar:

  • Sexul: pneumotoraxul primar este mai frecvent la bărbați decât la femei.
  • Vârsta: majoritatea cazurilor de pneumotorax primar apar la persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani.
  • Fumatul: fumatul poate crește probabilitatea dezvoltării pneumotoraxului primar prin deteriorarea structurii țesuturilor pulmonare.
  • Istoricul familial: există o predispoziție genetică pentru pneumotoraxul primar, astfel încât persoanele cu istoric familial de pneumotorax au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune.
  • Înălțimea: persoanele cu înălțime mai mare au un risc mai mare de a dezvolta pneumotorax primar. Aceasta se datorează faptului că plămânii lor sunt mai mari și pot avea mai multe zone cu țesut pulmonar slab, care poate fi predispus la rupere.
  • Activități fizice intense: activitățile fizice intense pot crește presiunea din interiorul plămânilor și pot crește probabilitatea ruperii țesutului pulmonar.
  • Consumul de droguri: consumul de droguri, cum ar fi cocaina și heroina, poate crește probabilitatea dezvoltării pneumotoraxului prin deteriorarea țesuturilor pulmonare.


Semne și simptome

  • Durere toracică bruscă, severă, de obicei pe o parte a pieptului, care se poate intensifica la respirație sau la tuse
  • Respirație rapidă și superficială (dispnee)
  • Aritmie sau tahicardie (ritm cardiac anormal sau accelerat)
  • Paliditate sau cianoză (colorarea albastră a pielii)
  • Senzație de sufocare sau anxietate


Diagnostic

  • La examenul fizic medicul poate utiliza stetoscopul pentru a asculta sunetele din plămâni și poate observa semne de dificultate respiratorie, cum ar fi respirația rapidă sau dificilă.
  • Radiografie toracică este o metodă comună de diagnostic pentru pneumotorax. Imaginile radiologice pot arăta prezența de aer în spațiul pleural.
  • Tomografie computerizată (CT) este o metodă mai precisă de diagnosticare a pneumotoraxului decât radiografia toracică, deoarece poate oferi imagini mai detaliate ale plămânilor.
  • Ecografie toracică poate fi utilizată pentru a detecta prezența de aer în spațiul pleural și poate fi mai utilă în cazul pacienților cu pneumotorax minor.
  • Oximetria este metodă, care poate fi folosită pentru a măsura nivelul de oxigen din sânge și poate indica prezența unei probleme respiratorii.
  • Puncția toracică în cazuri rare poate fi eefectuată de medic, pentru a confirma diagnosticul de pneumotorax și pentru a evalua cantitatea de aer din cavitatea pleurală.


Este important ca diagnosticul să fie făcut cât mai curând posibil pentru a începe tratamentul adecvat.

Tratament

Tratamentul pneumotoraxului depinde de gradul de afectare a plămânului și poate include intervenții chirurgicale, inserarea unui tub toracic sau a unui cateter toracic, sau administrarea de oxigen terapeutic. În cazuri mai severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a trata plămânul afectat (toracoscopie cu rezectie pulmonara). Este important să se acorde atenție simptomelor pneumotoraxului spontan și să se caute imediat asistență medicală de specialitate dacă acestea apar. Tratamentul prompt și adecvat poate ajuta la evitarea complicațiilor și la reducerea riscului de deces.

Inserarea unui tub toracic este un procedeu medical în care se introduce un tub în cavitatea toracică prin intermediul unei incizii făcute în piele, cu scopul de a drena aerul sau lichidul care s-a acumulat în spațiul dintre plămân și peretele toracic. Această intervenție poate fi necesară în cazul pneumotoraxului spontan sau a altor afecțiuni care pot duce la acumularea de aer sau lichid în cavitatea toracică, cum ar fi pleurezia sau empiemul.

Procedura de inserare a tubului toracic se efectuează de obicei sub anestezie locală sau generală, în funcție de caz. Medicul face o incizie în piele, de obicei în zona laterală a toracelui, și apoi trece un tub de drenaj prin spatial intercostal. După inserarea tubului, acesta este conectat la un sistem de drenaj, care ajută la eliminarea aerului sau lichidului din cavitatea toracică și la restabilirea funcției respiratorii. Pacientul poate fi monitorizat în spital pentru a se asigura că tubul toracic funcționează corect și că plămânul se reexpandă. Cu toate acestea, precum în orice intervenție medicală, există riscuri și complicații asociate cu această procedură, cum ar fi infecțiile sau sângerările. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre beneficiile și riscurile potențiale ale acestei intervenții.

Evoluția post tratament chirurgical pentru pneumotoraxul spontan depinde de gradul de afectare a plămânului, de vârsta și starea de sănătate a pacientului, precum și de tipul de intervenție chirurgicală realizată. De obicei, după intervenția chirurgicală pacientul este monitorizat în spital timp de câteva zile până când simptomele dispar și plămânul afectat își recapătă funcția normală. În cazurile mai puțin grave, pacientul poate fi externat în aceeași zi sau în a doua zi după intervenție.

Complicații

Pneumotoraxul spontan poate duce la mai multe complicații, care pot varia în funcție de severitatea și durata pneumotoraxului. Unele dintre aceste complicații includ:

  • Hipoxemie (nivel scăzut de oxigen în sânge) - Aceasta poate fi cauzată de faptul că aerul intră în cavitatea pleurală și comprimă plămânul afectat.
  • Colaps pulmonar - Dacă un pneumotorax nu este tratat, plămânul afectat poate începe să se colapseze, ceea ce poate duce la insuficiență respiratorie.
  • Infecție - Aerul din cavitatea pleurală poate fi un mediu favorabil pentru creșterea bacteriilor, ceea ce poate duce la dezvoltarea unei infecții.
  • Sindromul de durere toracică post-pneumotorax - Aceasta este o afecțiune rară, dar gravă, care poate apărea după tratamentul pneumotoraxului spontan. Este caracterizată prin durere toracică severă, insuficiență respiratorie și scăderea presiunii arteriale.
  • Recurență - După tratamentul pneumotoraxului spontan, există un risc de recurență a bolii, în special în cazul pacienților care au un istoric de pneumotorax.
  • Hemotorax - Aceasta este o complicație rară, care poate apărea dacă există sângerare în cavitatea pleurală, ceea ce poate agrava pneumotoraxul.


Prognostic

Prognosticul pentru pacienții cu pneumotorax spontan, inclusiv șansele de recuperare completă Pentru pacienții care au avut un pneumotorax spontan, există câteva recomandări importante pe care trebuie să le urmeze pentru a reduce riscul de apariție a unui nou episod și pentru a menține o sănătate optimă. Aceste recomandări includ:

  • Evitarea activităților fizice intense: persoanele care au avut un pneumotorax spontan trebuie să evite activitățile fizice intense care pot crește presiunea în cavitatea toracică și pot duce la apariția unui nou episod.
  • Renunțarea la fumat: fumatul poate agrava problemele respiratorii și poate crește riscul de pneumotorax spontan, astfel că persoanele care fumează trebuie să renunțe la acest obicei.
  • Controlul altor afecțiuni: persoanele care suferă de afecțiuni pulmonare sau de alte afecțiuni care pot crește riscul de pneumotorax spontan, cum ar fi astmul sau BPOC, trebuie să își controleze aceste afecțiuni și să urmeze tratamentul prescris de medic.
  • Monitorizarea simptomelor: este important ca pacienții să monitorizeze simptomele și să solicite imediat asistență medicală dacă apar semne de pneumotorax, cum ar fi durere toracică, dificultate de respirație sau anxietate.
  • Respectarea recomandărilor medicului: pacienții trebuie să respecte întotdeauna recomandările medicului și să urmeze tratamentul prescris pentru a preveni apariția unui nou episod de pneumotorax spontan.


În general, pacienții care au avut un pneumotorax spontan pot avea o recuperare completă și pot reveni la activitățile lor obișnuite după ce se asigură că nu există riscuri de apariție a unui nou episod. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre măsurile de prevenție și tratament adecvat, în cazul în care ați suferit un pneumotorax spontan.


Data actualizare: 04-05-2023 | creare: 04-05-2023 | Vizite: 950
Bibliografie
1. MedlinePlus - Pneumothorax, link: https://medlineplus.gov/ency/article/000087.htm
2. Mayo Clinic - Spontaneous pneumothorax, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pneumothorax/symptoms-causes/syc-20350367
3. American Lung Association - Pneumothorax, link: https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/pneumothorax
4. National Heart, Lung, and Blood Institute - What is a pneumothorax?, link: https://www.nhlbi.nih.gov/health/pleural-disorders/types
5. Merck Manuals - Spontaneous Pneumothorax, link: https://www.merckmanuals.com/home/lung-and-airway-disorders/pleural-and-mediastinal-disorders/pneumothorax?query=spontaneous%20pneumothorax
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum