Poluanții invizibili: expunerea la PM1 și implicațiile pentru sănătate

O analiză detaliată a concentrațiilor de particule submicrometrice (PM1) în Statele Unite, realizată pe o perioadă de 25 de ani, sugerează că expunerea la acest tip de poluanți – mai mici de 1 micron – ar putea avea un impact mai nociv asupra sănătății decât particulele PM2.5, deja bine reglementate. Studiul oferă pentru prima dată o hartă completă a acestor particule fine la nivel național, deschizând calea pentru reglementări mai direcționate și mai eficiente în protecția sănătății publice.

Context

Poluarea aerului este responsabilă pentru aproximativ 50.000 de decese anual în Statele Unite, însă nu toți poluanții atmosferici au același impact biologic. Particulele PM2.5, cu diametrul mai mic de 2,5 microni, sunt de mult timp monitorizate și reglementate. Totuși, informațiile privind particulele și mai fine, PM1, au fost până recent limitate. Aceste particule pot penetra adânc în sistemul respirator și circulator, fiind de cel puțin șase ori mai mici decât un globul roșu, ceea ce le permite să depășească multe dintre mecanismele naturale de apărare ale organismului.

Despre studiul actual

Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Washington University in St. Louis și a fost coordonată de profesorul Randall Martin și dr. Chi Li. Studiul a estimat concentrațiile de PM1 între 1998 și 2022 pentru întreg teritoriul continental al Statelor Unite, folosind o metodă inovatoare de deducere a valorilor PM1 pe baza compoziției componentelor PM2.5.

Pentru a estima concentrațiile PM1, autorii au utilizat raporturile de masă dintre cele șapte componente majore ale PM2.5 (inclusiv sulfați, nitrați, carbon negru, carbon organic, praf mineral, sare de mare și amoniu) și au aplicat aceste proporții la date satelitare și observații la sol. Metoda a permis o reconstrucție retrospectivă precisă a distribuției naționale a PM1 pe o perioadă extinsă.

Rezultatele arată că:

• Concentrațiile medii anuale de PM1 au scăzut semnificativ în SUA între 1998 și 2022.

• Cele mai scăzute niveluri de PM1 au fost înregistrate în regiunile centrale și nordice ale SUA.

• În schimb, nivelurile ridicate persistă în zonele dens populate și în cele expuse la incendii de vegetație.

• Scăderile din ultimele decenii se datorează în mare parte reglementărilor impuse de Clean Air Act, dar tendința descrescătoare s-a atenuat după 2010, din cauza intensificării incendiilor de pădure.

Rezultate

Concentrațiile de PM1 reprezintă o proporție majoritară din totalul PM2.5. În multe regiuni ale SUA, PM1 constituie peste 70% din masa totală a PM2.5. Această observație subliniază importanța acestei fracții mai fine în analiza riscurilor pentru sănătate. Particulele PM1 provin în principal din:

• Emisii directe (trafic rutier, motoare diesel, incendii de vegetație),

• Procese secundare (oxidarea dioxidului de sulf și a oxizilor de azot eliberați în urma arderii combustibililor fosili).

Spre deosebire de particulele mai mari, PM1 sunt mai susceptibile de a fi formate din componente chimice modifiabile prin politici publice, cum ar fi sulfații și nitrații, ceea ce le face ținte mai fezabile pentru intervenții de sănătate publică.

Autorii notează că, deși reglementările pentru PM2.5 au contribuit la îmbunătățirea calității aerului, lipsa datelor istorice despre PM1 a fost un obstacol în evaluarea specifică a riscurilor acestora. Noul set de date complet oferă baza pentru studii epidemiologice dedicate.

Concluzii

Acest studiu oferă primul set de date cu acoperire națională privind concentrațiile de PM1 în aerul respirat în Statele Unite între 1998 și 2022. Datele vor permite, în colaborare cu epidemiologi, evaluarea mai precisă a impactului particulelor submicrometrice asupra sănătății populației, inclusiv riscul de boli respiratorii și cardiovasculare.

Într-un moment în care efectele schimbărilor climatice și sursele emergente de poluare (cum ar fi incendiile de vegetație) devin tot mai relevante, aceste rezultate ar putea ghida reglementările viitoare. Studiul subliniază nevoia de a extinde atenția autorităților de reglementare de la PM2.5 la PM1 și de a prioritiza sursele modificabile pentru a obține beneficii maxime pentru sănătatea publică.