După naștere, din cauza modificărilor creierului, preferințele femeilor privind temperatura se schimbă

Un studiu experimental realizat pe șoareci femele aduce dovezi inovatoare privind modul în care experiența reproductivă (sarcina, lactația și perioada postpartum) poate modifica preferința termică și comportamentele legate de căutarea confortului termic, prin remodelarea funcțională și moleculară a unei populații specifice de neuroni din creierul anterior - neuronii din aria preoptică (POA) care exprimă receptorul estrogenic alfa (ERα).

Context fiziologic: reproducerea și homeostazia energetică

Reproducerea implică modificări metabolice majore la femele - creșterea aportului alimentar, reducerea cheltuielilor energetice și modificări în reglarea temperaturii corporale. Deși aceste adaptări sunt esențiale pentru gestație și alăptare, ele pot persista mult timp după înțărcare, ducând la o retenție ponderală postpartum și posibile efecte adverse metabolice. Un aspect mai puțin studiat până acum este modul în care reproducerea afectează preferința termică - temperatura ambientală în care animalele (sau oamenii) aleg să rămână pentru a se simți confortabil.

Autorii studiului publicat în jurnalul Molecular Metabolism și-au propus să investigheze dacă și cum neuronii ERαPOA controlează preferința termică la femele și modul în care reproducerea influențează această funcție neuronală, cu accent pe:

• modificările comportamentale în căutarea căldurii sau evitarea frigului;
• activitatea neuronală specifică în funcție de temperatură;
• efectele estrogene asupra acestor neuroni.

Rezultate

Reproducerea modifică preferința termică

Femelele care au trecut prin sarcină și lactație au prezentat:

• o scădere susținută a temperaturii corporale după lactație;
• o preferință clară pentru un mediu mai rece, menținută chiar și la 4 luni după înțărcare;
• pierdere a comportamentului de căutare a căldurii, comparativ cu femelele virgine care preferau în mod activ zona caldă (~30°C) într-un test de gradient termic.

Aceste modificări comportamentale nu au fost corelate cu greutatea corporală sau nivelul de activitate fizică, indicând că schimbările nu sunt secundare modificărilor metabolice, ci reflectă adaptări centrale, la nivel neuronal.

Neuronii ERα din POA sunt critici pentru preferința de căldură

• La femelele virgine, ștergerea genetică a receptorului ERα doar din POA (ERαPOA-KO) a dus la o scădere a preferinței pentru căldură, similar cu ceea ce s-a observat la femelele cu experiență reproductivă.
• Numărul de neuroni ERα în POA era semnificativ redus la femelele RE față de cele virgine.
• Activitatea acestor neuroni răspundea la schimbările de temperatură ambientală (mai mare la trecerea de la 25°C la 30°C și chiar mai mare la 15°C), sugerând că ei sunt activi atât în condiții de frig, cât și de căldură.

Neuronii ERαPOA sunt heterogeni și termosensibili

Utilizând înregistrări de electrofiziologie pe felii de creier:

• S-au identificat trei tipuri de neuroni ERαPOA:

• Activați de căldură (frecvența de descărcare crescută la 30°C);
• Activați de frig (frecvența crescută la 25°C);
• Neuroni neafectați de temperatură.

• La femelele RE, s-a observat:

• scăderea proporției de neuroni activați de căldură;
• creșterea celor activați de frig;
• dublarea proporției de neuroni neafectați, comparativ cu femelele virgine.

Această redistribuire a sensibilității neuronale susține ipoteza unei remodelări funcționale persistente a circuitelelor centrale de termoreglare postpartum.

Receptivitatea la estrogen scade în neuronii ERαPOA la femelele RE

• Aplicarea unui agonist selectiv de ERα (PPT) a activat majoritatea neuronilor ERαPOA la femelele virgine.
• La femelele RE, răspunsul excitator al acestor neuroni la PPT era semnificativ redus, deși proporția de neuroni responsivi nu era modificată.
• Aceasta sugerează o reducere a sensibilității la estrogen în rețeaua termoregulatoare a creierului anterior, în contextul postpartum.

Neuronii ERαPOA au capacitate intrinsecă de termosensibilitate

Chiar și în absența semnalizării sinaptice periferice (prin blocarea presinapticelor), neuronii ERαPOA reacționau direct la modificări de temperatură, susținând existența mecanismelor de termosensibilitate intrinsece, prin canale ionice specifice (TRP, K2P). Analiza transcriptomică a confirmat exprimarea genelor relevante pentru detecția termică.

Implicații și interpretare

• Scăderea preferinței pentru căldură la femelele RE nu pare a fi rezultatul evitării căldurii excesive, ci mai degrabă a unei scăderi a recompensei asociate cu căldura moderată - probabil prin reducerea activității neuronilor cald-sensibili.
• Această pierdere a recompensei ar putea duce la o scădere a motivației de a căuta confort termic, explicând comportamentele observate.
• Pe termen lung, aceste modificări pot contribui la perturbări ale homeostaziei energetice postpartum, având implicații asupra riscului de obezitate sau alte boli metabolice la femei.

Limitări

• Nu s-a demonstrat direct că neuronii activați de căldură induc valență pozitivă (recompensă).
• Studiul nu a putut distinge clar între rolul modificărilor de temperatură corporală și preferință termică.
• Influența altor hormoni implicați în reproducere (prolactină, progesteron, leptină) nu a fost investigată detaliat.
• Posibile variații circadiene și ale ciclului estral nu au fost complet controlate.

Concluzii

Acest studiu oferă dovezi convingătoare că experiența reproductivă reconfigurează durabil circuitele neuronale responsabile de termoreglare, prin modificări structurale și funcționale ale neuronilor ERαPOA. Scăderea activității acestor neuroni și a sensibilității la estrogen se corelează cu o preferință termică redusă și pierderea comportamentului de căutare a căldurii. Aceste rezultate au implicații importante pentru înțelegerea adaptărilor centrale la reproducere și posibilele consecințe metabolice și comportamentale pe termen lung în perioada postpartum.