Schimbarea mentalității în urma unor catastrofe poate promova sănătatea mintală și fizică

Un studiu clinic randomizat publicat în jurnalul Brain, Behavior, and Immunity a investigat dacă o intervenție psihologică scurtă, bazată pe modificarea mentalității, poate reduce inflamația sistemică și simptomele depresive în rândul persoanelor afectate de pandemia COVID-19. Studiul a fost desfășurat în Statele Unite și coordonat de cercetători de la Universitatea Stanford.
Pandemia COVID-19 a provocat o creștere semnificativă a tulburărilor de sănătate mintală la nivel global. Stresul, izolarea socială și incertitudinea au fost însoțite de modificări în procesele imune, inclusiv creșterea nivelurilor proteinei C-reactive (PCR), un marker inflamator asociat cu depresia și riscul de boli cronice. Deși unele persoane raportează creșteri personale după evenimente traumatice – un fenomen cunoscut ca post-traumatic growth –, aceste percepții nu reflectă întotdeauna schimbări reale sau beneficii fiziologice.

Cercetările recente sugerează că intervențiile asupra mentalității – convingerile de bază despre stres sau adversitate – pot influența semnificativ reacțiile psihologice și fiziologice la traumă. Cu toate acestea, nu era clar dacă astfel de intervenții pot reduce și markerii biologici ai inflamației.

Despre studiu

Designul studiului

Studiul a fost un trial clinic randomizat, dublu-orb, cu două brațe paralele, desfășurat între octombrie 2022 și februarie 2023. A inclus două cohorte:

• brațul non-fiziologic (doar chestionare și intervenție video),
• brațul fiziologic (inclusiv recoltare de sânge pentru PCR la trei momente).

Participanții au fost adulți din SUA, fără boli cronice sau tratamente imunomodulatoare. Un total de 379 de participanți au completat intervenția: 278 în brațul non-fiziologic și 101 în cel fiziologic.

Intervenția

Participanții din grupul experimental au urmărit cinci videoclipuri (2–4 minute fiecare), care prezentau ideea că „catastrofele pot fi oportunități de creștere pe termen lung”. După fiecare video, aceștia au reflectat în scris asupra modului în care mentalitatea lor ar putea facilita sau împiedica dezvoltarea personală.

Grupul de control a urmărit videoclipuri despre cronologia pandemiei, fără componentă de reflecție sau mentalitate. Obiectivul a fost de a controla pentru expunerea la informații despre COVID-19, fără influențarea percepțiilor sau mentalității.

Evaluări și variabile

• Mentalitatea „catastrofe ca oportunități”: chestionar de 10 itemi, evaluat la patru momente.
• Simptome depresive și anxioase: PHQ-4, scoruri la trei momente.
• Creștere post-traumatică: PTGI-C, evaluată longitudinal.
• PCR: evaluat în trei momente, în brațul fiziologic.

Rezultate

Verificarea manipulării

Intervenția a generat o creștere semnificativă și susținută a convingerii că „catastrofele pot aduce oportunități”, la toate cele trei momente post-intervenție (p < 0,001).

Sănătate mintală

Participanții din grupul experimental au prezentat o reducere semnificativă a simptomelor depresive la 3 luni post-intervenție (B = -0.34, p = 0,009). Nu s-au observat diferențe semnificative pentru anxietate, reziliență sau sensul vieții între grupuri.

Inflamație

În brațul fiziologic, nivelul de PCR a scăzut semnificativ în grupul intervențional comparativ cu cel de control (B = -0,69, p = 0,030). Acest efect nu a fost prezent la o lună, dar a fost evident la trei luni, sugerând un efect întârziat dar susținut al intervenției.

Analize de mediere

Schimbarea în mentalitatea „catastrofe ca oportunități” a mediat efectul intervenției asupra depresiei, anxietății, afectului negativ, sensului în viață și creșterii post-traumatice. Cu alte cuvinte, efectele benefice ale intervenției s-au manifestat în măsura în care a fost adoptată această nouă perspectivă asupra adversității.

Concluzii

Acesta este primul studiu care demonstrează că o intervenție scurtă, digitală, bazată pe schimbarea mentalității poate reduce atât inflamația sistemică (PCR), cât și simptomele depresive, la luni bune după încheierea fazei acute a pandemiei.

Rezultatele sugerează că promovarea unei mentalități care vede trauma ca oportunitate poate avea efecte reale nu doar asupra sănătății mintale, ci și asupra sănătății imunitare. Această abordare poate reprezenta o strategie valoroasă, scalabilă și eficientă în intervențiile de sănătate publică post-catastrofă.

Direcții viitoare

• Testarea intervenției în alte contexte traumatice: dezastre naturale, crize economice, traume personale.
• Analiza mecanismelor psihoneuroimunologice care leagă mentalitatea de inflamație și sănătate mintală.
• Îmbunătățirea intervenției pentru a genera creșteri mai mari ale mentalității pozitive post-traumatic.