Majoritatea tinerilor (16-25ani) din Marea Britanie raportează dificultăți de sănătate mintală

Între 13 iunie și 7 iulie 2025, Universitatea College London (UCL), prin inițiativa Grand Challenge of Mental Health & Wellbeing, a comandat un sondaj realizat de YouGov în rândul tinerilor adulți britanici cu vârste între 16 și 25 de ani. Rezultatele, publicate recent, arată că 64% dintre respondenți au experimentat dificultăți de sănătate mintală la un moment dat în viață, iar 32% anticipează că vor avea nevoie de sprijin psihologic în următoarele 12 luni.

Context

Problemele de sănătate mintală în rândul adolescenților și tinerilor adulți reprezintă o preocupare majoră la nivel global. Studiile anterioare au evidențiat rolul presiunii academice, al incertitudinilor financiare și al lipsei de perspective profesionale în declanșarea și menținerea acestor dificultăți. În plus, cercetările UCL au arătat că apropierea examenelor și stresul educațional sunt factori determinanți pentru anxietate și depresie la tineri. Profesorii Essi Viding și Argyris Stringaris subliniază că este nevoie de strategii de prevenție și intervenție timpurie, deoarece nu toate dificultățile mintale ajung să se transforme în tulburări psihice, dar neglijarea lor poate duce la cronicizare.

Despre studiu

Sondajul a fost realizat online, pe un eșantion reprezentativ de 1.545 de tineri britanici cu vârste între 16 și 25 de ani, datele fiind ponderate pentru a reflecta populația generală.

Principalele constatări includ:

• 64% dintre respondenți au declarat că au experimentat sau experimentează în prezent dificultăți de sănătate mintală.

  • Cele mai ridicate valori au fost la categoria de vârstă 20–21 de ani:

    • 40% au raportat dificultăți actuale.

    • 31% au declarat că au avut dificultăți în trecut.

• Diferențe de gen:

  • 72% dintre femei au raportat experiențe de sănătate mintală negative.

  • 56% dintre bărbați au raportat astfel de dificultăți.

• 32% dintre tineri estimează că vor avea nevoie de sprijin psihologic în următorul an.

• Factorii cei mai frecvent menționați ca având impact negativ asupra sănătății mintale au fost:

  • presiunea academică (17%).

  • dificultățile financiare (16%).

  • Cei care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează studii au raportat o prevalență mai ridicată (47%) comparativ cu media generală (32%).

Rezultate

Accesarea sprijinului

• 86% dintre tinerii care au avut dificultăți au solicitat sprijin, însă bărbații au fost mai reticenți decât femeile (16% dintre bărbați nu au cerut ajutor, comparativ cu 7% dintre femei).

• Sursele de sprijin preferate au fost:

  • prieteni – 53% dintre respondenți, cu un grad de satisfacție de 88%.

  • familie – 47%, dintre care 70% au considerat sprijinul util.

  • terapie privată – 74% au considerat-o benefică.

  • terapeuți NHS – 56% au considerat sprijinul satisfăcător.

  • medici de familie (GPs) – doar 53% au fost mulțumiți.

  • Serviciile de sănătate mintală pentru copii și adolescenți (CAMHS) au avut cel mai scăzut grad de satisfacție: 69% dintre tineri le-au considerat nefolositoare.

Perspective academice

Profesorii UCL subliniază câteva aspecte esențiale:

• Essi Viding: dificultățile raportate pot reflecta atât creșterea reală a problemelor mintale, cât și o conștientizare mai mare și identificare mai bună a acestora. Intervențiile școlare bazate pe dezvoltarea abilităților sociale și emoționale sunt în curs de cercetare pentru tinerii cu dificultăți ușoare sau moderate, iar pentru cazurile mai grave sunt necesare terapii psihologice și tratamente farmacologice.

• Argyris Stringaris: termenul dificultăți de sănătate mintală este foarte larg și nu echivalează întotdeauna cu o boală psihică. Este necesară personalizarea intervențiilor, întrucât ceea ce funcționează pentru un grup poate fi ineficient sau chiar dăunător pentru altul. În plus, studiile sale recente au arătat că terapiile prin discuții oferite de NHS sunt mai puțin eficiente pentru tinerii de 16–24 de ani comparativ cu adulții între 25 și 65 de ani.

Direcții viitoare

UCL pune accent pe:

• dezvoltarea unor metode predictive pentru identificarea celor care au nevoie de suport și a tipului de suport adecvat.

• intervenții interdisciplinare, inclusiv trasee de prescriere socială și noi tratamente farmacologice.

• prevenția ca element central, prin programe educaționale și comunitare adaptate.

Concluzie

Sondajul evidențiază faptul că dificultățile de sănătate mintală sunt extrem de răspândite în rândul tinerilor britanici, cu diferențe clare de gen și statut socio-economic. Deși majoritatea solicită ajutor, nivelul de satisfacție variază, serviciile publice fiind percepute ca mai puțin eficiente decât sprijinul social sau terapia privată. Profesorii UCL subliniază urgența unor strategii personalizate de intervenție timpurie și prevenție, menite să reducă povara bolilor mintale în rândul noilor generații.