Secreții în gât

Secrețiile în gât se referă la orice materie fluidă produsă de membrana mucoasă a faringelui, inclusiv mucusul care se acumulează în mod natural la nivelul gâtului. Confundată în mod frecvent cu picurarea postnazală (scurgerea de mucus din nas către partea din spate a gâtului), secrețiile în gât sunt cauzate în general de inflamații ale tractului respirator superior. Secrețiile în gât pot provoca disconfort și pot afecta calitatea vieții, în unele cazuri fiind însoțite inclusiv de febră, dureri de cap sau de corp și oboseală cronică. (1, 2, 3)

Ce afecțiuni poate indica prezența unor secreții în gât?

Există mai multe cauze posibile ale secrețiilor în gât, inclusiv răcelile și gripa, sinuzita, alergiile, fumatul, refluxul gastroesofagian (BRGE) și polipii nazali. În plus, expunerea la factori iritanți, cum ar fi praful, fumul de țigară sau substanțele chimice, poate duce la secreții în gât. Creșterea cantității de secreții în gât nu este întotdeauna asociată cu o afecțiune de sănătate. De exemplu, femeile gravide pot experimente creșterea secrețiilor în gât în timpul sarcinii, din cauza schimbărilor hormonale, care afectează producția de mucus. (2, 3, 4)

De ce apar secrețiile în gât?

În general, secrețiile în gât sunt o reacție naturală a organismului la o infecție sau la un factor iritant. Produse de mucoasa gâtului, secrețiile sunt menite să protejeze tractul respirator de agenții patogeni și de substanțele nocive. În cazul unei inflamații a mucoasei gâtului, producția de mucus crește semnificativ, ceea ce duce la apariția senzației de secreții în gât în exces. (2, 5)

Semne și simptome

Secrețiile în gât apar în general în mod simultan cu alte simptome, precum tuse, dificultate în înghițire sau congestie nazală, în funcție de care este cauza lor. Cu toate acestea, există cazuri în care secrețiile în gât pot apărea fără alte simptome asociate, fiind cauzate de o iritare a mucoasei gâtului, de exemplu în urma expunerii la aer uscat sau poluat, în urma fumatului sau în urma consumului unor alimente sau băuturi care irită gâtul.

Simptomele asociate în general cu secreții în gât includ:

• senzație de gât iritat sau inflamat;
• înțepenirea gâtului;
• tuse uscată sau productivă;
• dificultate în înghițire;
• mâncărime sau durere în gât;
• congestie sau scurgeri nazale. (2, 3, 5)

În cazul unei infecții respiratorii, simptomele pot fi mai severe și pot include, de asemenea:

• febră moderată;
• oboseală sau slăbiciune;
• dureri de cap;
• durere în gât;
• dificultăți de respirație;
• dureri în piept. (2, 6)

În cazul unei alergii, simptomele pot include:

• strănut frecvent;
• lăcrimare excesivă;
• congestie nazală;
• urticarie sau erupții cutanate;
• umflarea feței sau a gâtului;
• respirație șuierătoare. (7)

Diagnosticul pentru secreții în gât

În cele mai multe cazuri, secrețiile în gât indică o infecție a tractului respirator, care poate fi diagnosticată în timpul examinării fizice. Dacă există o suspiciune de infecție respiratorie, în unele cazuri poate fi necesară efectuarea unor teste de laborator, pentru identificarea cu precizie a microorganismului care determină infecția. (6, 8)

În cazul în care examenele tipice de examinare, precum auscultația pulmonară sau examinarea nazofaringelui nu dezvăluie cauzele apariției secrețiilor în gât, medicul poate recomanda teste suplimentare, cum ar fi radiografii pulmonare, tomografii sau teste de alergie. Dacă există suspiciunea unei alergii, metodele de diagnostic includ:

• teste cutanate de alergie;
• teste de sânge (implică analizarea nivelului de anticorpi IgE specifici pentru un anumit alergen);
• teste de expunere controlată la alergeni. (2, 9)

Dacă simptomele sugerează refluxul gastroesofagian, medicul poate recomanda o endoscopie gastrointestinală superioară (procedură ce presupune introducerea unui tub subțire în gât pentru a examina esofagul și stomacul). Endoscopia gastrointestinală superioară poate ajuta la detectarea iritațiilor sau inflamațiilor care pot provoca secreții în gât. În cazul în care simptomele sunt persistente sau severe, medicul poate recomanda o radiografie toracică sau o tomografie computerizată pentru a verifica starea plămânilor și a tractului respirator superior. (2, 10, 11)

Prezentarea clinică a secrețiilor în gât

Aspectul și consistența secrețiilor în gât poate fi un indicator al afecțiunii specifice de care un individ suferă. De exemplu, în cazul unei infecții respiratorii, secrețiile pot fi purulente (de culoare galbenă sau verde) și pot avea un miros neplăcut. În schimb, în cazul unei alergii sau iritații, secrețiile pot fi mai subțiri și apoase, iar în cazul refluxului gastroesofagian, secrețiile pot fi mai groase și lipicioase. (2, 5)

Tratament

Tratamentul pentru secreții în gât este necesar în cazul în care cantitatea de secreții nu se reduce odată cu trecerea timpului sau dacă apar și alte simptome asociate. Tratamentul va fi administrat de către medic în funcție de cauza care a dus la apariția secrețiilor și poate presupune:

• administrarea de medicamente antihistaminice (în cazul alergiilor, pentru a ajuta la reducerea inflamației și a secrețiilor);
• administrarea de medicamente antiacide (în cazul refluxului gastroesofagian);
• administrarea de medicamente antibiotice (doar în cazul infecțiilor de origine bacteriană);
• utilizarea decongestionantelor nazale (pot ajuta la reducerea secrețiilor nazale și ale congestiei nazale);
• utilizarea expectorantelor (ajută la subțierea mucusului și la eliminarea sa din căile respiratorii).

Există, de asemenea, remedii la domiciliu care pot ajuta la ameliorarea simptomelor asociate cu secrețiile în gât, cum ar fi băuturile calde, precum ceaiul cu miere și lămâie sau apa fierbinte cu sare. De asemenea, se poate utiliza un umidificator pentru a ajuta la reducerea congestiei și a iritației gâtului. În unele cazuri, precum cel în care secrețiile în gât sunt legate de anumite afecțiuni, cum ar fi polipii nazali, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a îndepărta țesutul afectat. (6, 9, 12, 14)

Cum să gestionezi secrețiile în gât: sfaturi utile

Dacă ai secreții în gât, există câteva sfaturi utile pe care le poți urma pentru a le gestiona mai bine:

• consumă suficiente lichide, pentru a ajuta la subțierea mucusului;
• evită băuturile care conțin cofeină, care pot favoriza deshidratarea;
• folosește un umidificator sau un vaporizator în cameră;
• folosește un spray nazal cu apă de mare sau cu soluție salină (pentru a ajuta la eliminarea mucusului din nas și din sinusuri);
• evită utilizarea prelungită a decongestionantelor care conțin clorhidrat de efedrină, pseudoefedrină, fenilefrină și oximetazolină (utilizarea prelungită sau abuzul acestora poate duce la efecte secundare nedorite);
• evită alimentele care pot agrava simptomele refluxului gastroesofagian (dacă secrețiile sunt cauzate de BRGE)
• evită fumatul sau expunerea la fumul de tutun și la alți iritanți ai gâtului, care pot agrava secrețiile în gât. (1, 2, 5)