Semnăturile proteice pot prezice severitatea malariei și ghida tratamentul

Un studiu publicat în Immunity de către cercetători de la Karolinska Institutet a identificat peste 250 de proteine intens afectate în timpul infecției cu malarie. Aceste descoperiri oferă un potențial instrument de stratificare a riscului pacienților, cu scopul de a ghida mai eficient tratamentul încă din stadiile incipiente ale bolii.
Malaría este o boală infecțioasă gravă care poate progresa rapid spre forme amenințătoare de viață. Cu toate acestea, în stadiile timpurii ale infecției este dificil de stabilit care pacienți se află în pericol major. Absența unor biomarkeri fiabili pentru evaluarea severității limitează intervenția precoce și alocarea eficientă a resurselor clinice. În acest context, identificarea unor semnături proteice sistemice care reflectă dinamica imunologică și lezională asociată cu infecția poate oferi o soluție deosebit de valoroasă.

Despre studiu

Studiul a inclus 72 de adulți cu malarie, diagnosticați la Spitalul Universitar Karolinska după călătorii în regiuni tropicale. Participanții au fost urmăriți timp de un an. Cercetătorii au analizat mostre de sânge recoltate în timpul fazei acute a bolii și pe parcursul perioadei de urmărire, utilizând o platformă avansată de profilare proteomică cu capacitate de detectare a sute de proteine simultan.

Au fost identificate aproximativ 700 de proteine a căror expresie s-a modificat semnificativ în timpul infecției. Dintre acestea, peste 250 de proteine au fost afectate în mod profund, corelând cu parametrii clinici de severitate.

Analiza a fost realizată cu ajutorul unor metode de modelare computațională bazată pe date, care au permis nu doar catalogarea modificărilor proteice, ci și corelarea acestora cu tipuri specifice de celule imune și organe de origine.

Rezultate

• Profilul proteic a permis împărțirea pacienților în funcție de severitatea bolii, oferind o bază biologică obiectivă pentru stratificarea riscului.
• Mai multe proteine au fost asociate cu activarea celulelor imune specifice, sugerând mecanisme distincte ale răspunsului imun în funcție de forma clinică.
• Sursele de origine ale proteinelor identificate includ ficatul, splina și celulele endoteliale, reflectând răspunsuri sistemice și posibile disfuncții de organ.
• Studiul oferă prima hartă proteomică detaliată a răspunsului imun sistemic la malarie, cu o rezoluție fără precedent în acest domeniu.

Potrivit cercetătorului principal, Anna Färnert, această abordare ar putea permite identificarea rapidă a pacienților cu risc crescut de complicații și ar putea îmbunătăți substanțial eficiența intervențiilor terapeutice.

Maximilian Julius Lautenbach, autorul principal al studiului, a subliniat că această analiză oferă o înțelegere nouă și detaliată a modului în care sistemul imunitar uman răspunde la infecția malarică, aspect care nu fusese anterior caracterizat la acest nivel de profunzime.

Concluzii și direcții viitoare

Descoperirea unor semnături proteice corelate cu severitatea malariei deschide noi perspective pentru monitorizarea prognostică și personalizarea tratamentului la pacienții afectați. Cu toate acestea, autorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare pe cohorte mai mari pentru a valida aceste descoperiri și pentru a stabili utilitatea lor clinică concretă.
Într-un context global în care malariei continuă să provoace milioane de cazuri și mii de decese anual, aceste date oferă o bază solidă pentru dezvoltarea de instrumente de diagnostic molecular rapid și intervenții medicale adaptate severității bolii.