Somnul amplifică mobilizarea celulelor imune către nodurile limfaice

Somnul este un regulator profund al imunității adaptative, fapt demonstrat prin dublarea răspunsului imun specific antigenului după vaccinare în cazul persoanelor care dorm, comparativ cu cei care rămân trezi noaptea. Mecanismele subiacente acestui efect al somnului asupra formării imunității adaptative nu sunt pe deplin înțelese. Studiile anterioare sugerează că somnul favorizează extravazarea celulelor T și redistribuirea lor către nodurile limfatice (LN), unde sunt inițiate răspunsurile imune adaptative.
Cercetătorii de la LMU München au analizat concentrația diferitelor subgrupuri de celule T în sângele unei cohorte de bărbați și femei sănătoși, pe parcursul a două sesiuni de 24 de ore, comparând condițiile de somn și de veghe. Au participat 14 persoane sănătoase, cărora li s-a permis să doarmă într-una dintre sesiuni și să rămână treze în cealaltă. S-a investigat dacă somnul și mediul endocrin asociat cresc migrarea diferitelor subpopulații de celule T către chemochina CCL19, esențială pentru recrutarea celulelor T în LN.

Rezultate

Somnul, comparativ cu veghea nocturnă, a promovat selectiv migrarea celulelor T către CCL19, dar nu către CCL5. Acest efect al somnului a putut fi mimat in vitro prin incubarea celulelor T cu plasmă de la participanții care dormeau. Efectul a fost dependent de hormonul de creștere (GH) și prolactina (PRL), hormoni care susțin funcțiile imune adaptative și sunt eliberați în cantități mari în timpul somnului.

Aceste descoperiri sugerează o creștere a potențialului migrator al celulelor T către nodurile limfatice ca mecanism posibil care stă la baza efectului puternic al somnului asupra funcțiilor imune adaptative. Efectele somnului asupra migrării celulelor T către CCL19 au fost demonstrate pentru celulele T totale CD3+, CD4+ și CD8+, precum și pentru subpopulațiile lor naive. Aceste efecte au fost încă prezente chiar și după o noapte de somn de recuperare.

Concluzii

Studiul dezvăluie un mecanism fundamental care stă la baza efectului de susținere al somnului asupra imunității adaptative, demonstrând că somnul promovează selectiv potențialul de migrare al celulelor T către nodurile limfatice prin creșterea nivelurilor de GH și PRL. Aceste descoperiri au implicații clinice potențiale, sugerând că GH și PRL ar putea fi considerați ca noi adjuvanți pentru promovarea răspunsurilor imune după vaccinare, în special la persoanele în vârstă, care prezintă în mod tipic niveluri reduse ale acestor hormoni.

sursa: News Medical