Somnul celular poate ajuta la înțelegerea procesului de îmbărânire

O echipă de cercetare condusă de Universitatea din Arizona a contestat înțelegerea tradițională a somnului celular și a descoperit noi informații care ar putea duce la intervenții în procesul de îmbătrânire.
Pe măsură ce îmbătrânim, din ce în ce mai multe dintre celulele noastre devin senescente și nu se mai pot diviza. Acumularea celulelor senescente afectează funcția normală a țesuturilor, ceea ce favorizează în continuare îmbătrânirea. În schimb, multe alte celule din corpul nostru există într-o stare asemănătoare somnului, numită quiescență. Aceste celule pot fi trezite pentru a se diviza ca răspuns la un declanșator, ca de exemplu o rană. Quiescența reversibilă este esențială pentru repararea și stabilitatea țesuturilor.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că tiparele de exprimare a genelor pot semnala cât de adânc o celulă doarme. Învățarea manipulării profunzimii somnului celular ar putea duce la intervenții în procesul de îmbătrânire.

„Dacă înțelegeți mecanica îmbătrânirii, s-ar putea să o inversați sau să o încetiniți”, a spus Kotaro Fujimaki, autorul studiului.

Cercetătorii au împins treptat celulele în somn cu o adâncime crescândă folosind produse farmaceutice. Tiparele de expresie genică au relevat că pe măsură ce somnul celular se adâncea, capacitatea de descompunere și de reciclare a materialul celular, numită funcția lizozom-autofagie, a scăzut. În consecință, celulele au suferit o instabilitate chimică, care poate provoca, în cele din urmă, o stare asemănătoare cu cea de comă.

Analizând modelele de expresie genică, echipa a creat un model predictiv capabil să atribuie celulelor scoruri de adâncime a somnului între 1 până la 10, care poate fi aplicat la diferite tipuri de celule. Folosind acest model, echipa a identificat, de asemenea, celule în stare de comă și în curs de îmbătrânire.

sursa: Science Daily