Spitalizarea psihiatrică la adolescenți reduce semnificativ gândurile suicidare și simptomele depresive

În ultimul deceniu, problemele de sănătate mintală la adolescenți au crescut alarmant, cu o escaladare dramatică după debutul pandemiei de COVID-19. Cererea pentru internare în unități de psihiatrie pediatrică (IPU – Inpatient Psychiatry Units) a crescut exponențial în SUA, ajungând să depășească capacitatea de internare. Cu toate acestea, eficacitatea acestor unități în reducerea simptomelor severe de sănătate mintală rămâne puțin documentată.

Un studiu condus de dr. Patricia Ibeziako de la Boston Children’s Hospital, publicat la 21 aprilie 2025 în revista Psychiatric Research and Clinical Practice, vine să umple acest gol de cunoaștere, analizând rezultatele clinice ale internării pentru peste 200 de adolescenți cu risc suicidar ridicat.

Context

Studiul s-a desfășurat pe parcursul a doi ani (septembrie 2021 – septembrie 2023) și a inclus 209 adolescenți cu vârste între 12 și 17 ani internați în unitatea de psihiatrie pediatrică a spitalului. Prin analiza dosarelor medicale electronice și a chestionarelor completate direct de pacienți (PROs – Patient-Reported Outcomes), autorii au evaluat nivelul de suferință psihică și răspunsul la tratament.

Datele au relevat o realitate alarmantă:

• Peste 75% dintre adolescenți au raportat cel puțin o tentativă de suicid de-a lungul vieții.

• Aproape 70% aveau gânduri suicidare în ultimele două săptămâni înainte de internare.

• Depresia a fost cel mai frecvent diagnostic (93%), frecvent asociată cu tulburări de anxietate, tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție și tulburări legate de traumă.

Despre intervențiile din unitatea de psihiatrie

Pe perioada internării, pacienții au beneficiat zilnic de:

• îngrijire psihiatrică, psihologică și de consiliere individuală;

• terapie de grup;

• suport școlar;

• tratament pentru probleme de sănătate fizică;

• instrumente standardizate de evaluare a riscului suicidar și planuri de siguranță.

S-au utilizat metode validate precum:

• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT);

• Terapia dialectic-comportamentală (DBT);

• monitorizarea simptomelor prin autoevaluare (PROs) pentru a include perspectiva pacientului în planul de tratament.

Rezultate

În ciuda severității simptomelor la internare, pacienții au înregistrat îmbunătățiri semnificative până la externare. Conform dr. Ibeziako:

„Scorurile auto-raportate pentru depresie, anxietate, reglarea emoțională, funcționarea familială și satisfacția generală cu viața au arătat îmbunătățiri clare.”

Cele mai importante efecte terapeutice au fost observate în:

• reducerea simptomelor depresive;

• scăderea semnificativă a gândurilor suicidare (cu peste 50%);

• creșterea nivelului de energie și îmbunătățirea dispoziției;

• reglarea emoțiilor și comunicarea cu familia.

Un element esențial al succesului a fost implementarea cadrului Zero Suicide, introdus în spital în primul an al pandemiei. Acesta presupune o abordare sistemică și integrată a prevenirii suicidului.

„Intervențiile care includ evaluarea și tratamentul suicidului alături de terapia pentru depresie pot schimba vieți”, adaugă dr. Ibeziako. „Unitățile de psihiatrie pediatrică joacă un rol crucial în furnizarea acestor intervenții salvatoare.”

Concluzii

Rezultatele acestui studiu demonstrează că spitalizarea psihiatrică specializată, intensă și bazată pe dovezi poate salva vieți. Într-un moment în care depresia și gândurile suicidare ating cote record în rândul adolescenților, accesul la IPU-uri bine dotate și finanțate trebuie să fie o prioritate de sănătate publică.

Totodată, este necesară extinderea cercetărilor privind rezultatele pe termen lung ale intervențiilor în IPU-uri, pentru a optimiza strategiile terapeutice și pentru a sprijini recuperarea adolescenților vulnerabili.