Căderea părului la copii (alopecia la copii)
Autor: Dragomirescu Laura
Căderea părului, fenomen cunoscut È™i sub numele de alopecie, reprezintă o afectare survenită în ciclul normal, natural, de producere È™i creÈ™tere a firelor de păr. În mod fiziologic, în fiecare zi se pierd aproximativ 50-100 de fire de păr, fără ca acest lucru să afecteze aspectul general al distribuÈ›iei pilozității. (1) Pierderea părului în exces este o problemă foarte des întâlnită, atât în rândul adulÈ›ilor, cât È™i al copiilor, fiind o situaÈ›ie frecventă cu care medicii dermatologi se confruntă.
Este important de È™tiut faptul că pierderea părului este normală la nou-născutul mic, până la o anumită vârstă È™i că nu reprezintă întotdeauna un motiv de îngrijorare. (2) Majoritatea nou-născuÈ›ilor se pot naÈ™te fără păr sau îÈ™i pot pierde părul imediat după naÈ™tere, proces fiziologic care precedă creÈ™terea permanentă a părului. De asemenea, la sugarii sănătoÈ™i, se poate observa, uneori, o porÈ›iune lipsită de păr pe partea posterioară a scalpului, survenită în urma frecării de salteaua din pătuÈ› sau a decubitului dorsal prelungit. Imediat ce copilul va învăța să stea mai mult în È™ezut, păr normal va creÈ™te în zona respectivă. (3)
Patogenia căderii părului
Există numeroase mecanisme incriminate în fenomenul de cădere a părului. În mod normal, firul de păr trece prin 3 faze în ciclul său de dezvoltare: faza de anagen, faza de catagen È™i faza de telogen. Prima etapă, cea de anagen, durează, în medie, 4-6 ani È™i este perioada în care firul de păr creÈ™te È™i se dezvoltă. A doua etapă, de catagen, este caracterizată de oprirea procesului de creÈ™tere È™i de împingerea firului de păr în sus pentru a permite regenerarea foliculului pilos, iar ultima faza, cea de telogen, care durează, în general, între 2 È™i 3 luni, este cea pe parcursul căreia firul de păr rămâne la nivelul foliculului până ajunge să cadă. Fazele de dezvoltare se repetă după ce căderea firului de păr a avut loc, la nivelul aceluiaÈ™i folicul.
În cazul alopeciei, diverÈ™i factori favorizează întreruperea ciclului normal de dezvoltare a firului de păr, producându-se un dezechilibru între fenomenul de cădere a părului È™i cel de regenerare. Practic, căderea acestuia are loc mult mai repede È™i în cantitate foarte mare, comparativ cu capacitățile de refacere. Firele de păr părăsesc faza de anagen precoce È™i intră, în număr mult mai mare, în cea de telogen.
Cauze ale căderii părului la copil
Pe lângă determinismul genetic, incriminat frecvent în apariÈ›ia alopeciei la copil, pot exista diverse cauze care intervin în procesul normal de creÈ™tere È™i regenerare a părului, printre care cele mai frecvente sunt cele legate de evenimente infecÈ›ioase, boli autoimune cu formare de autoanticorpi orientaÈ›i împotriva foliculului pilos, de efectul anumitor medicamente sau de diferite obiceiuri nesănătoase de îngrijire a părului. Alte cauze, mai rar întâlnite, sunt reprezentate de afecÈ›iuni tiroidiene, lupusul eritematos discoid, anemia feripirivă, malnutriÈ›ia sau anomalii structurale survenite în timpul procesului de dezvoltare, care duc la formarea unui fir de păr foarte fragil predispus ruperii È™i căderii. (4)
Tinea capitis
Este una dintre cele mai comune cauze de cădere a părului la copil È™i este determinată de o infecÈ›ie fungică la nivelul scalpului. Germenii cel mai frecvent incriminaÈ›i în apariÈ›ia acestei afecÈ›iuni sunt Trichophyton sau Microsporum. (5) În general, apare la copii cu vârsta între 3 È™i 7 ani, mai des la băieÈ›i decât la fete. Modul de transmitere este prin intermediul periilor de păr, al pălăriilor sau diverselor obiecte purtate de cineva care are deja infecÈ›ia. Acesta este motivul pentru care este mai des întâlnită în rândul familiilor sau comunităților numeroase. Există È™i posibilitatea transmiterii pe cale animală, în mod special de la pisici. (6)Tinea capitis se poate manifesta în mai multe moduri. Cea mai frecventă formă de manifestare este cea în care apar una sau mai multe zone rotunde lipsite de păr la nivelul scalpului. Aceste zone pot fi edemaÈ›iate È™i înroÈ™ite È™i pot avea chiar È™i prurit intens. Uneori, părul poate să fie foarte fragil È™i să se rupă, dar să nu cadă, situaÈ›ie în care, la nivelul scalpului, vor apărea aceleaÈ™i zone de formă rotundă, dar cu puncte negre la nivelul lor. (7) În situaÈ›ii mai grave, atunci când infecÈ›ia este mult mai severă, apar niÈ™te mase, organizate sub forma unor abcese, numite kerioane, care pot fi umplute cu secreÈ›ii purulente È™i pot fi foarte dureroase.
Diagnosticul de tinea capitis se pune, în primul rând, printr-o examinare clinică corectă făcută de un medic specializat în probleme dermatologice. Se pot efectua culturi din straturile superficiale ale pielii prelevate de la nivelul scalpului pentru a pune în evidență prezenÈ›a fungilor. În cazuri extrem de rare este necesară biopsia de la nivelul pielii afectate. (5)
În ceea ce priveÈ™te tratamentul, acesta constă în administrarea de medicamente antifungice orale, pe o durată de aproximativ 6-8 săptămâni. În plus, medicul dermatolog poate recomanda spălarea copilului cu un È™ampon medical special. (7) Nu trebuie uitată verificarea tuturor membrilor familiei sau a persoanelor care au intrat în contact cu copilul infectat pentru a evita transmiterea continuă a infecÈ›iei fungice.
Alopecia areata
Este o altă cauză extrem de frecventă a căderii părului la copii È™i adolescenÈ›i. Este o afecÈ›iune foarte des întâlnită, considerându-se că aproximativ 1 din 1000 de copii este afectat de acest tip de alopecie. (8) Cauza exactă nu este pe deplin cunoscută. Se presupune că este o afecÈ›iune din sfera bolilor autoimune, în care sistemul imun percepe È›esuturile proprii organismului ca pe elemente străine, în acest caz foliculii firelor de păr. Având drept cauză anomalii la nivelul sistemului imunitar, această patologie poate fi un element însoÈ›itor al altor boli autoimune, de exemplu tiroidite autoimune, vitiligo sau miastenia gravis, de aceea sunt necesare investigaÈ›ii suplimentare pentru depistarea acestora. În general, alopecia areata are determinism genetic, drept urmare, în cazul în care există cazuri preexistente în familie, diagnosticul va putea fi pus mult mai uÈ™or.
Debutului bolii este determinat de un eveniment stresant în viaÈ›a copilului, cum ar fi venirea pe lume a unui alt copil sau schimbarea È™colii. Cel mai frecvent apar porÈ›iuni de formă rotundă, lipsite de păr, fără să fie însoÈ›ite, însă, de semne de inflamaÈ›ie, durere sau mâncărimi, fie la nivelul scalpului, fie la nivelul sprâncenelor È™i genelor. (1)
Evolutiv, părul poate creÈ™te spontan în locurile afectate sau poate fi nevoie de un tratament dermatologic, care stimuleaza producÈ›ia firelor de păr. Din nefericire, niciun tratament nu certifică dispariÈ›ia totală a bolii, aceasta putând recidiva oricând, în ciuda faptului că părul poate creÈ™te la loc în zonele lipsite de pilozitate. (9)
Telogen Effluvium
Este un alt tip de alopecie, care poate apărea atât la copil, cât È™i la adult. Mecanismul patogen, care stă la baza apariÈ›iei acestei afecÈ›iuni, este reprezentat de blocarea unui număr mare de fire de păr în faza de telogen È™i împiedicarea fazei de anagen să înceapă. Copilul poate pierde până la 300-500 de fire de păr pe zi, însă nu va ajunge la calviÈ›ie. (1)
Poate fi declanșată de un stres puternic, survenit brusc la nivelul organismului, cum ar fi o intervenție chirurgicală desfășurată sub anestezie generală, un episod de febră foarte ridicată sau poate fi urmarea unui exces de vitamină A sau a unui deficit ionic. (8)
Diagnosticul poate fi pus anamnestic, prin discutarea cu părinții copilului și aflarea eventualelor evenimente care ar fi putut duce la apariția alopeciei. Nu este necesară inițierea unui tratament, deoarece, de cele mai multe ori, simptomatologia se remite spontan după o anumită perioadă de timp.
Tricotilomania
Este un semn de tulburare emoÈ›ională, în care copilul are tendinÈ›a de a-È™i smulge singur firele de păr, văzând acest lucru ca pe o metodă de relaxare sau ca pe ceva involuntar, care nu poate fi oprit. Adesea, se manifestă sub forma unor zone în care părul lipseÈ™te, alternând cu zone în care părul este rupt È™i are diverse lungimi. Pot fi implicate È™i alte zone ale corpului, cum ar fi sprâncenele sau genele. Este considerată a fi o altă formă de sindrom obsesiv-compulsiv È™i necesită psihoterapie pentru identificarea motivelor pentru care copilul simte nevoia să facă asta. Dacă traumatismul creat de tracÈ›iune nu a fost suficient de sever, atunci părul poate creÈ™te spontan la loc, în cazul în care acest obicei este rezolvat.Alopecia de tracÈ›iune
Apare, de cele mai multe ori, la fetiÈ›ele cărora li se prinde părul în cozi strânse È™i este strict determinată de tragerea puternică a firelor de păr È™i detaÈ™area lor de la nivelul folicului. Odată ce modalitatea de prindere a părului este schimbată, firele de păr reîncep să crească în zonele afectate, nefiind o problemă care să necesite tratament dermatologic.
Sindromul „Loose Anagen”
Cel mai frecvent apare la copii mici, în mod special la cei cu păr blond sau È™aten. Este un sindrom a cărui cauză nu este cunoscută până în prezent, însă se presupune că ar fi o tulburare în ciclul normal al firelor de păr, care nu le permite acestora să rămână ataÈ™ate la nivelul folicului odată ce au atins o anumită lungime. Nu există un tratament pentru această afecÈ›iune, însă s-a constatat că situaÈ›ia se remediază odată cu instalarea pubertății. (1)
Căderea părului postchimioterapie
Este un efect advers extrem de des întâlnit în cazul tratamentului chimioterapic È™i radioterapic. (10) Medicamentele utilizate în tratamentul anumitor boli oncologice sunt È›intite asupra celulelor cu ritm de creÈ™tere rapid pentru a putea fi capabile să distrugă celulele canceroase. Însă atacă È™i celulele normale ale organismului care au acelaÈ™i ritm, printre care È™i firele de păr. Căderea părului va putea fi observată la un interval de câteva săptămâni, până la câteva luni de la iniÈ›ierea tratamentului, dar, odată ce acesta va fi oprit, părul va creÈ™te normal.
Hipotricoza
Este o afecÈ›iune genetică rară caracterizată de creÈ™terea limitată a părului, atât la nivelul scalpului, cât È™i la nivelul corpului. În general, nou-născuÈ›ii au pilozitate normală la naÈ™tere, însă ulterior, la câteva luni postpartum, părul începe să cadă. Majoritatea copiilor afectaÈ›i de această boală ajung să nu mai aibă păr până la vârsta de 25 de ani. (1)
Diagnostic
Etapa cea mai importantă a depistării corecte a cauzelor de cădere a părului este cea anamnestică, deoarece istoricul familial sau obiceiurile copilului pot aduce informaÈ›ii esenÈ›iale pentru formularea unui diagnostic final. Se pot efectua analize de sânge, pentru a exclude sau confirma afecÈ›iuni asociate, cum ar fi cele legate de patologia tiroidiană, se pot preleva culturi de la nivelul scalpului, în cazul în care se suspicionează un eveniment infecÈ›ios sau se poate efectua chiar È™i o biopsie de la nivelul scalpului.
Principii de tratament È™i îngrijire
Scopurile principale ale tratamentului, adaptate în funcÈ›ie de cauza care determină apariÈ›ia alopeciei, sunt reprezentate de încercarea de a stimula creÈ™terea firelor de păr, de a împiedica pierderea excesivă a acestora sau, în cazurile în care nu se poate face nimic, de acoperire a zonelor lipsite de păr.
Uneori, cel mai bun tratament este cel conservator, în care se aÈ™teaptă creÈ™terea naturală a părului după ce factorului declanÈ™ator a fost îndepărtat sau tratat. Se mai pot folosi diverse substanÈ›e, care se pot aplica local la nivelul scalpului È™i care pot stimula creÈ™terea firului de păr, însă tratamentul trebuie adaptat în urma unui consult de specialitate, care poate pune diagnosticul de certitudine.
2. Hair loss in children, link: https://thehairsociety.org/hair-loss-in-children/
3. Hair loss, link: https://raisingchildren.net.au/articles/hair_loss_a.html
4. Hair loss in children: common and uncommon causes; clinical and epidemiological study in Jordan, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3999647/
5. Tinea Capitis, link: https://www.dermnetnz.org/topics/tinea-capitis/
6. Ringworm of the scalp, link: https://medlineplus.gov/ency/article/000878.htm
7. Ringworm (scalp), link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ringworm-scalp/symptoms-causes/dxc-20261694
8. Children’s hair loss, link: https://www.hairmedic.co.uk/hair-problems/childrens-alopecia-areata.html
9. Hair loss in children (Alopecia Areata), link: https://mydoctor.kaiserpermanente.org/ncal/provider/glendaswetman/resources/dc/condition?condition=Condition_Hair_Loss_in_Children_-_Pedi_Derm.xml&bc=N#section%7C1%7C1%7CTreatment%7C/ncal/provider/glendaswetman/null?nocache%253Dtrue
10. Hair loss with cancer, link: https://www.cincinnatichildrens.org/health/h/hair-loss
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Caderea parului la 16 ani-ajutor!!
- Am 17 ani si imi cade foarte mult parul
- Imi cade parul foarte mult si imi este foarte rar
- Căderea excesiva a părului
- Pirderea parului dupa nastere
- Imi cade parul
- Caderea parului /iritatii si matreata
- Perioada alaptarii si cadere masiva de par
- Tidorida, alopecie
- Probleme mari, de 4 ani imi tot cade parul!