Strategii dietetice și de stil de viață pentru prevenția cancerului endometrial: dovezi emergente și întrebări deschise

Cancerul endometrial este a șasea neoplazie ca frecvență la femei, cu 420.368 cazuri noi și 97.723 decese raportate în 2020. În pofida progreselor diagnostice, incidența crește cu ~1,5%/an din 2010, cu o tendință notabilă la premenopauzale din țările dezvoltate. Literatura sugerează că 40–60% dintre cazuri ar putea fi prevenite prin modificări ale stilului de viață, în special dietă și activitate fizică. Un articol publicat în Oncology Advances sintetizează dovezile epidemiologice recente și subliniază zonele de incertitudine, cu un accent pe mecanisme, heterogenitatea individuală și direcții pentru cercetarea viitoare.
Obezitatea și sindromul metabolic sunt determinanți majori ai riscului de cancer endometrial, fiind raportate ca factori în >65% din eșantioanele de femei obeze/ supraponderale cu cancer endometrial. Dietele proinflamatorii și hiperglicemiante, sedentarismul, insulino-rezistența și inflamația cronică conlucrează pe căi hormonale și metabolice (estrogeni periferici, PGE2/COX-2, IL-6, CRP), amplificând carcinogeneza endometrială. În contrapondere, patternuri dietetice de calitate (de tip mediteranean) și activitatea fizică regulată par să reducă riscul.

Bază de dovezi și metodologie

Revizuirea a inclus studii 2014–8 decembrie 2024 din PubMed, Cochrane, Embase și Web of Science; au fost reținute cercetări cantitative cu text integral în engleză, focalizate pe prevenție (dietă, stil de viață). Au fost excluse serii de cazuri, editoriale, studii pe animale. Se subliniază utilizarea termenilor MeSH, a validării manuale a referințelor și a gestionării în EndNote.

Rezultate principale: dietă, greutate, inflamație

Importanța patternurilor dietetice

• Dieta mediteraneană (fructe, legume, cereale integrale, ulei de măsline, pește) se asociază cu scăderi semnificative ale riscului de cancer endometrial; o sinteză raportează ~13% reducere relativă.
• Indicele dietetic inflamator și Indicele dietetic pentru hiperinsulinemie prezic incidența cancerului endometrial; IMC mediază 84–93% din asociere în cohorte mari (Nurses’ Health).
• DRRD (dietă de reducere a riscului de diabet) – bogată în fibre, săracă în zahăr și grăsimi rafinate – se corelează invers cu riscul, mai ales când calitatea globală a dietei este bună; eficiența variază după vârstă, rasă și status ponderal.
• Ketogenică: poate îmbunătăți greutatea și sensibilitatea la insulină (→ mecanistic protectiv), dar necesită prudență pentru riscuri pe termen lung (dezechilibre nutriționale, hepatic/renal).
• Omega-3 LC-PUFA: rezultate neomogene – unele analize indică 15–23% reducere de risc la aport mai mare, altele creștere modestă asociată cu acidul docosahexaenoic; dozajul și sursa par determinante.
• Schematizarea „reducționist vs holistic”: studiile pe nutrienți izolați (vitamina C, seleniu) oferă rezultate contradictorii; efectele alimentelor/combinațiilor alimentare și ale contextului dietetic domină relația cu riscul.

Zahăr, lipide, inflamație și insulinorezistență

Aporturile ridicate de zaharuri și grăsimi favorizează PCR crescut, insulinorezistență și status proinflamator, ceea ce este coerent cu epidemiologia cancerului endometrial. Markeri inflamatori (PCR) s-au asociat independent cu riscul în unele cohorte.

Heterogenitate geografică și socio-economică

În populații cu prevalență mică a obezității (ex. Japonia), relația indice glicemic–cancer endometrial poate fi nesemnificativă, subliniind rolul contextului (acces la alimente proaspete, cultură culinară). Analizele viitoare trebuie să integreze IMC, statut socio-economic și calitatea dietei.

Stil de viață: activitate fizică, sedentarism, factori psihosociali

Activitate fizică

• Nivele mai mari de activitate sunt legate de risc mai scăzut de cancer endometrial; praguri orientative ~≥15 MET (echivalentul metabolic al sarcinii)-ore/săptămână par protective.
• Efectul protector se diminuează după ajustarea pentru IMC la obeze, sugerând necesitatea unui volum/intensitate mai mare în această subgrupare.
• Mecanisme plauzibile: ameliorarea sensibilității la insulină, scăderea inflamației, îmbunătățirea homeostaziei redox și a funcției imune.

Sedentarism

• 6–10% din cazurile de cancer endometrial sunt atribuite timpului prelungit de stat jos.
• Sedentarismul recreațional (TV, ecran, condus) se asociază cu +28–30% risc de cancer endometrial în meta-analize, independent de activitatea fizică.

Psihic și aderență

Depresia/anxietatea se corelează cu activitate scăzută și prognostic mai slab. Intervențiile reușite includ suport psihologic, ținte realiste și monitorizare obiectivă (purtabile) pentru a reduce biasul de raportare.

Tabak, alcool: nuanțe și inconsistențe

Asocierile dintre fumat/alcool și cancer endometrial sunt eterogene. Unele studii semnalează corelații inverse (fumat) sau U-shape (alcool ușor), însă analize genetice și meta-analize recente nu confirmă consistent beneficii. Într-un studiu de randomizare mendeliană din 2024, indicele de fumat pe viață, frecvența consumului de alcool, IMC, diabetul tip 2 și insulina à jeun au crescut riscul de cancer endometrial. Mesajul pragmatic rămâne: evitarea fumatului și limitarea alcoolului.

Paradigme distincte: sindrom Lynch (LS) vs. cancer endometrial sporadic

• La purtătoarele LS (debut mai tânăr, IMC mai mic), aspirina 600 mg/zi timp ≥2 ani a redus cu ~52% riscul de cancer endometrial asociat MLH1.
• Progestativele/OC-urile pot reduce riscul; recomandările trebuie individualizate.
• În LS, componenta genetică poate eclipsa beneficiile lifestyle; ghiduri dedicate sunt necesare.

„Reducționist” vs. „holistic”: ce funcționează în practică

Abordarea holistică (patternuri alimentare, sinergii nutriționale) are suport mai robust pentru prevenția cancerului endometrial decât intervențiile pe nutrienți izolați, care oferă rezultate contradictorii (ex. vitamina C, seleniu). Doza, matricea alimentară, co-nutrienții și genetica influențează efectele observate.

Paradoxul „doză–efect” în intervențiile de stil de viață

• Intervenții moderate, sustenabile pot produce câștiguri clinice mai bune decât protocoale „hard” cu aderență scăzută.
• Restricții calorice severe sau exerciții excesive pot fi contraproductive (disfuncții metabolice, abandon).
• Personalizarea intensității/volumului după IMC, comorbidități, preferințe și context psihosocial maximizează beneficiul.

Contraceptive, dispozitive intrauterine și prevenția cancerului endometrial

• OC combinate reduc riscul de cancer endometrial cu ~40%, iar protecția poate persista până la 35 ani post-utilizare; la activitate fizică joasă–moderată s-au raportat scăderi de 50–60%.
• IUD (toate tipurile) – ~19% risc mai mic la utilizatoare vs. non-utilizatoare.
• LNG-IUS pare deosebit de util la obeze cu risc mare; ipotezele privind microbiota cervical-endometrială și inflamația rămân controversate.
• La pacientele cu IMC ≥30, evaluarea atentă a riscului trombotic este esențială când se indică estrogen-progestative.

Căi spre prevenție personalizată

• Stratificare metabolică: insulino-rezistență, profil inflamator, fenotip adipos → țintirea intervențiilor dietă–exercițiu–farmacologice.
• Profil genetic (ex. LS) → ajustarea strategiilor hormonale și considerarea aspirinei pentru chemoprevenție.
• Tehnologii digitale (aplicații, wearables) pentru monitorizare obiectivă și creșterea aderenței.
• Echipe multidisciplinare: nutriționist, oncolog ginecolog, medic de familie, sănătate publică.

Limitările dovezilor

• Heterogenitate metodologică (design, eșantioane, instrumente dietare), confuzori insuficient controlați (IMC, T2DM).
• Bias de raportare (dietă/activitate auto-raportate); necesară monitorizare obiectivă.
• Generalizabilitate limitată între regiuni, etnii, vârste și statut ponderal; puține date la sindroame ereditare.

Direcții pentru cercetare

• Cohorte mari cu integrare multi-omics (genomică, metabolomică, inflamasom) și biomarkeri de răspuns (PCR, IL-6, profile microARN endometriale).
• Studii pragmatice cu monitorizare obiectivă a activității și sedentarismului; clarificarea mecanismelor insulinorezistenței în protecția conferită de exercițiu.
• Trialuri adaptive pentru OC, IUD/LNG-IUS, aspirină în subgrupuri stratificate (IMC, LS, inflamație).
• Intervenții cultural adaptate și politici publice care să reducă barierele de acces la alimente sănătoase și mișcare.

Mesaje practice

• Greutate sănătoasă: fiecare scădere susținută a IMC reduce material riscul; tratați agresiv insulino-rezistența.
• Dieta: tip mediteranean, fibre ridicate, zahăr adăugat și ultraprocesate reduse; ajustați pe contexte culturale și resurse.
• Mișcare: ≥15 MET-ore/săptămână și reducerea sedentarismului zilnic (pauze active regulate).
• Contracepție: OC și LNG-IUS pot fi protective; personalizați după IMC, risc trombotic, preferințe, LS.
• Renunțare la fumat și limitarea alcoolului; sprijin psihologic pentru aderență.

Concluzii

Prevenția cancerului endometrial este multifactorială și cere trecerea de la „one-size-fits-all” la modele personalizate. Dovezile susțin un rol protector pentru dietă de calitate (mediteraneană), activitate fizică moderată și control ponderal, cu impact diferit după profilul metabolic, genetic și cultural. Nutrienții izolați oferă semnale inconsistente; abordările holistice, susținute de tehnologii digitale și echipe multidisciplinare, sunt mai promițătoare. În sindromul Lynch, strategiile adjuvante (ex. aspirină) și consilierea targetată sunt esențiale. Prioritatea următoare: biomarkeri de stratificare, monitorizare obiectivă și trialuri pragmatice care ancorează prevenția în realitatea clinică.