Menopauza timpurie, simptomele depresive și declinul cognitiv - dovezi pentru recunoașterea unui risc specific de sex în demență

Demența afectează în mod disproporționat femeile la nivel global, sugerând existența unor factori de risc specifici sexului feminin. Unul dintre acești factori este menopauza timpurie, care a fost asociată în studii anterioare cu declin cognitiv accelerat și un risc crescut de apariție a demenței. În același timp, simptomele depresive, frecvent întâlnite la femeile cu menopauză precoce, constituie și ele factori modificabili ai riscului de demență.
În acest context, un studiu recent publicat în Alzheimer’s & Dementia analizează longitudinal relația dintre vârsta la menopauză, simptomele depresive și funcția cognitivă la adulți de vârstă mijlocie și vârstnici, utilizând date din cohorta națională engleză ELSA (English Longitudinal Study of Ageing).

Menopauza timpurie (<40 ani) determină o scurtare a expunerii la hormonii sexuali feminini, despre care se crede că joacă un rol neuroprotector. Această privare hormonală ar putea accelera îmbătrânirea cerebrală și favoriza apariția bolilor cardiovasculare sau metabolice, cu impact indirect asupra funcției cognitive. În același timp, depresia este un factor de risc independent pentru demență, iar femeile cu menopauză precoce au o incidență mai mare a simptomelor depresive pe parcursul vieții.

Deși există un interes crescut față de terapia de substituție hormonală (HRT) pentru prevenirea demenței, rezultatele studiilor sunt contradictorii. În acest context, cercetătorii și-au propus să evalueze asocierea pe termen lung între vârsta menopauzei și traiectoriile cognitive, inclusiv dacă simptomele depresive joacă un rol mediator.

Despre studiu

Design și populație

Studiu longitudinal bazat pe datele ELSA, o cohortă reprezentativă pentru populația engleză vârstnică. Au fost analizate 9012 persoane (4.726 femei și 4.286 bărbați) cu vârsta medie de 64 ani la începutul participării. Femeile au fost împărțite în trei categorii:

•    Menopauză precoce (<40 ani) – 10,2% din cazuri
•    Menopauză medie (40–49 ani)
•    Menopauză tardivă (≥50 ani)

Variabile analizate

•  Funcția cognitivă: orientare, memorie imediată, memorie întârziată, fluență verbală.
•  Simptomele depresive: scala CES-D cu 8 itemi.
•  Factori reproductivi: durata perioadei fertile, tipul menopauzei, utilizarea HRT, numărul de nașteri și pierderi de sarcină.
•  Covariabile: statut marital, educație, singurătate, activitate fizică, fumat, alcool, obezitate, afecțiuni cronice (hipertensiune, diabet, AVC, cancer), somn.

Rezultate

Traiectorii legate de vârstă

•  Simptomele depresive au urmat o curbă în formă de U, cu niveluri mai ridicate la vârstele extreme.
•  Funcția cognitivă a urmat un model invers (curbă în formă de U inversată), cu un vârf la vârsta mijlocie și declin ulterior.

Diferențe între grupuri

Femeile cu menopauză <40 ani au prezentat:

•    Niveluri mai ridicate de simptome depresive
•    Performanțe cognitive semnificativ mai slabe la toate măsurile analizate, comparativ cu femeile cu menopauză ≥50 ani.

Aceste asocieri s-au menținut chiar și după ajustarea pentru simptomele depresive și alți factori de risc modificabili.

Bărbații, deși au raportat mai puține simptome depresive, au avut scoruri cognitive mai slabe decât femeile cu menopauză tardivă.

Analize longitudinale pe 2 ani

 Menopauza precoce a fost asociată cu:

•    Scoruri cognitive mai mici (orientare, memorie, fluență verbală)
•    Creșterea simptomelor depresive în timp

 Depresia la momentul inițial a fost un predictor semnificativ pentru declin cognitiv ulterior.

Analize de sensibilitate

Durata perioadei fertile mai lungă s-a corelat cu:

•    Funcție cognitivă mai bună
•    Mai puține simptome depresive

Utilizarea HRT nu a fost asociată cu funcția cognitivă, dar femeile care au început HRT înainte de menopauză au avut mai multe simptome depresive.

•  HRT începută la mai mult de 11 ani după menopauză s-a asociat cu scoruri mai slabe la memoria imediată.
•  Menopauza indusă chirurgical a fost corelată cu mai multe simptome depresive, dar nu cu performanță cognitivă mai slabă.
•  Măsurile legate de somn nu au influențat semnificativ funcția cognitivă.

Concluzii

Femeile care trec prin menopauză înainte de 40 de ani prezintă un risc crescut de declin cognitiv, independent de simptomele depresive. Această categorie ar trebui considerată grup prioritar în strategiile de prevenție a demenței, iar intervențiile timpurii ar trebui să țintească factorii de risc modificabili care contribuie atât la menopauza precoce, cât și la sănătatea cognitivă, precum fumatul, consumul de alcool și inactivitatea fizică.

Implicații clinice și viitoare direcții de cercetare

•  Screeningul pentru depresie la femeile cu menopauză precoce este util, dar nu suficient pentru prevenirea declinului cognitiv.
•  Este necesară o mai bună înțelegere a mecanismelor biologice prin care lipsa prelungită de estrogen afectează funcția cerebrală.
•  Studiile viitoare ar trebui să integreze biomarkeri hormonali, genotipul APOE ε4 și date despre compoziția și momentul inițierii HRT.
•  Modelarea relațiilor reciproce dintre hormoni, depresie și cogniție ar putea contribui la dezvoltarea unor intervenții personalizate pentru sănătatea mintală și cognitivă a femeilor în vârstă.