Stresul economic și declinul somnului: mecanisme psihologice și implicații pentru sănătatea angajaților

Un studiu realizat la Rice University și publicat în Journal of Business and Psychology a analizat relația dintre stresul economic, comportamentele tensionate de la ora de culcare și calitatea somnului la adulți angajați cu normă întreagă. Cercetarea arată că presiunea financiară nu rămâne doar un factor de stres diurn, ci modelează în mod direct felul în care oamenii adorm, se odihnesc și funcționează a doua zi.
În multe gospodării, preocupările legate de bani, facturi, salarii sau stabilitatea locului de muncă continuă să se manifeste până târziu în noapte. Aceste preocupări declanșează o activare cognitivă și emoțională persistentă, care împiedică instalarea unei stări de relaxare înainte de somn. Literatura anterioară, inclusiv studii privind sănătatea somnului și psihologia ocupațională, arată că gândurile repetate, anticiparea problemelor de la muncă sau planificarea excesivă a zilei următoare sunt factori predictivi pentru insomnie, scăderea satisfacției somnului și oboseală persistentă. În acest context, noul studiu oferă o analiză aprofundată a modului în care stresul financiar se transformă într-un lanț de comportamente care degradează somnul pe termen lung.

Despre studiu

Cercetarea a făcut parte dintr-un proiect mai amplu finanțat de Departamentul Apărării al Statelor Unite și a inclus adulți angajați cu normă întreagă din cadrul Gărzii Naționale Armate și Aeriene. Colectarea datelor s-a desfășurat în trei etape:

Momentul inițial (baseline): participanții au raportat nivelul propriului stres financiar, inclusiv presiunea legată de cheltuieli, dependența economică de locul de muncă și teama de a-l pierde.
La 4 luni: aceiași participanți au raportat frecvența comportamentelor de stres înainte de culcare, cum ar fi îngrijorarea persistentă, tensiunea internă, rememorarea problemelor de la muncă sau planificarea excesivă a zilei următoare.
La 9 luni: echipa de cercetare a evaluat sănătatea somnului atât prin chestionare de auto-raportare, cât și prin măsurători obiective folosind dispozitive actigrafice purtate la încheietura mâinii.

Analizele statistice au urmărit relațiile dintre cele trei niveluri de date, punând accent pe rolul comportamentelor tensionate de la ora de culcare ca mecanism intermediar. Pe lângă autoevaluările privind insomnia, satisfacția somnului și funcționarea diurnă, actigrafia a permis captarea unor informații obiective privind durata, continuitatea și fragmentarea somnului.

Rezultate

Rezultatele au evidențiat o secvență clară și reproductibilă:

Stresul economic inițial a prezis în mod semnificativ creșterea comportamentelor de stres înainte de culcare la 4 luni. Participanții care se confruntau cu îngrijorări financiare, dependență ridicată de salariu sau nesiguranță a locului de muncă au raportat mult mai frecvent tensiune psihică seara și dificultatea de a-și „opri” gândurile.
Comportamentele tensionate de la ora de culcare au prezis degradarea somnului la 9 luni. Acestea au fost asociate cu:
- mai multe simptome de insomnie,
- scăderea satisfacției privind calitatea somnului,
- creșterea dificultăților diurne legate de somn, precum oboseala și concentrarea scăzută.
Analizele de mediere au arătat că legătura dintre stresul economic și somnul deficitar este explicată în mare parte de comportamentele tensionate de la ora de culcare.
Au fost observate și câteva efecte directe ale stresului economic asupra somnului, însă acestea au fost mai puțin robuste decât efectele mediate.

Un aspect relevant este că aceste efecte au apărut indiferent de nivelul de venit. Chiar și persoanele care câștigau suficient pentru a fi considerate stabile financiar au putut dezvolta un sentiment de vulnerabilitate, alimentând preocupări nocturne care le-au afectat odihna. În același timp, lipsa somnului adecvat este recunoscută ca un factor ce degradează atenția, memoria și starea emoțională, cu impact asupra performanței profesionale, întărind un potențial cerc vicios între stresul ocupațional și somnul precar.

Studiul atrage atenția și asupra responsabilității organizațiilor de a reduce factorii de stres economic. Printre soluțiile identificate se numără: salarii competitive, beneficii adecvate, stabilitate profesională, suport managerial, acces la resurse de planificare financiară și flexibilitate în program. La nivel societal, politici precum accesul la îngrijiri medicale accesibile, sprijinul pentru locuințe stabile, concediile plătite și campaniile de educație pentru sănătatea somnului pot contribui la ameliorarea presiunilor economice care se reflectă în comportamentele nocturne.

În ceea ce privește strategiile individuale, adoptarea unor rutine sănătoase de igienă a somnului – precum evitarea ecranelor înainte de culcare, stabilirea unui program constant de somn, crearea unui spațiu relaxant și menținerea dispozitivelor electronice la distanță – poate reduce stresul cognitiv și emoțional din perioada premergătoare somnului.

Data actualizare: 02-12-2025 | creare: 02-12-2025 | Vizite: 62

Bibliografie

Brossoit, R. M., et al. (2025). Losing Sleep Over Money: The Impact of Economic Stressors on Stress Before Bed Behaviors and Worker Sleep. Journal of Business and Psychology. DOI:10.1007/s10869-025-10075-y. https://link.springer.com/article/10.1007/s10869-025-10075-y.

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Consumul de carne procesată, asociat cu un risc crescut de a dezvolta demență

Consumul unei porții de 25 g de carne procesată pe zi este asociat cu un risc crescut cu 44% de a dezvolta demen�...

Nereglementarea vânzării ciupercii toxice Amanita muscaria pune în pericol sănătatea publică

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California San Diego Herbert Wertheim School of Public ...

Cum alungă țânțarii unul dintre cele mai vechi insecticide naturale

Un studiu recent a identificat un receptor de miros la țânțari care îi face să evite mirosurile de piretrină,...

Un studiu arată că oamenii au 27 de emoții
Toxinele produse de țigaretele electronice variază în funcție de arome
Ora de culcare devreme asociată cu performanţe şcolare mai bune
Diviziunea globală între viață mai lungă și sănătate bună

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Somnul indus de stres: O reacție cu rol terapeutic?

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum