Studii

O sinteză sistematică a 19 studii observaționale confirmă că siguranța cardiovasculară a antidiabeticelor moderne (SGLT-2, GLP-1, DPP-4) demonstrată în studiile clinice se menține în practica reală, dar doar 12-43% dintre pacienții tratați curent ar fi fost eligibili pentru acele studii.

O sinteză a 14 studii epidemiologice din ultimul deceniu confirmă asocieri consistente între expunerea la disruptori endocrini (bisfenol A, ftalați, PFAS) și afectarea fertilității la ambele sexe: calitate seminală scăzută, rezervă ovariană redusă, infertilitate și rezultate slabe la FIV.

Studiu mixt UK 2025 (n=1.237 părinți): 87% oferă snack-uri procesate sugarilor de 6-23 luni, 30% chiar sub 6 luni; numai 14% știu vârsta corectă de 12 luni. Motivații: confort practic, marketing înșelător, presiune socială și gestionarea anxietăților alimentare parentale.

Un studiu de tip meta-analiză, publicat pe 18 iunie 2025 în revista PLOS One, evidențiază eficiența terapiei fizice în tratarea gonartrozei. Cercetarea, coordonată de Yuan Luo de la Spitalul Poporului din Neijiang (China), arată că ortezele de genunchi, hidroterapia și exercițiile fizice sunt cele m

Stanford, 12.026 eșantioane sânge din 68 cohorte: semnătura SoM de 42 gene cuantifică disfuncția imunitarăă asociatăă vârstei, obezitățiiți, fumatului. AUC 0,68 pentru infecții bacteriene severe. Corticoizii în sepsis cresc mortalitatea la SoM înalt (OR=4,79). Modificabilăă prin stil de viațăă.

Analiză sistematică a 17 cazuri din 13 studii: pasireotidul a obținut rezoluția completă a hipoglicemiei la 41% dintre pacienții cu insulinom inoperabil refractar, dar răspunsul a fost slab în tumorile agresive (55% fără ameliorare) și voluminoase (p=0,043).

Randomizare mendelianu (UK Biobank 318.177 + MiBioGen 18.340): utilizarea de lungă durată a acidului salicilic (aspirinu) este asociată cauzal cu reducerea Akkermansia și a 7 taxoni Verrucomicrobia și cu creșterea Prevotellaceae. AINE are efecte sugestive. Implicații pentru axa intestin-creier.

O meta-analiză în rețea pe 52 de studii randomizate și 4.361 de pacienți a comparat formatele de livrare a terapiei cognitiv-comportamentale în anxietatea generalizată: terapia individuală și cea în grup reduc semnificativ simptomele, în timp ce varianta la distanță pare mai puțin eficientă.

O sinteză a 13 revizuiri-umbrelă, cuprinzând 91 de revizuiri sistematice, arată că activitatea fizică structurată ameliorează cel mai consistent simptomele depresive și anxioase la copii și adolescenți, cu efecte promițătoare și asupra atenției și stimei de sine.

Revizuire sistematică a inhibitorilor JAK (tofacitinib, baricitinib, ruxolitinib) în sclerodermia localizată refractară: 17 pacienți din 11 studii, rată de răspuns 88,2%, recădere 33,3%, efecte adverse 18,2% (inclusiv un caz de limfom B cu tofacitinib).

Revizuire sistematică de discordanță (15 studii, 593.354 participanți): ApoB este superior față de LDL-C în 9/9 studii și față de non-HDL-C în 7/8 studii pentru predicția riscului cardiovascular aterosclerotic. ApoB ar trebui să devină marcatorul primar în practica clinică.

Revizuire umbrelă (62 meta-analize, 8,7 milioane studenți): anxietate ușoară 40,21%, depresie ușoară 35,41%, tulburări somn 41,09%, PTSD 25,13%, ideație suicidară 10,76%. Criză de sănătate mintală documentată în mediul universitar global.

Sinteză sistematică a 107 studii privind agitația și agresivitatea la copiii și adolescenții internați în psihiatrie. Dovezile susțin că prevenirea pornește de la personal suficient, instruirea echipei și organizarea mediului terapeutic, în timp ce suportul pentru medicația administrată la nevoie ră

Un studiu longitudinal pe 10.440 de adulți chinezi de peste 45 de ani arată că indicele taliei ajustat la greutate, o măsură a obezității abdominale, prezice accelerarea fragilității mai fidel decât indicele de masă corporală și rămâne valabil indiferent de statusul metabolic.

Sinteză sistematică a 66 de studii (din 11.408 analizate) care evaluează necesarul de proteine și aminoacizi esențiali la om. Concluzia: dovezile de calitate sunt puține de-a lungul ciclului de viață, mai ales în sarcină, alăptare și la copii, iar recomandările actuale, din 2005, ar trebui reevaluat