Studiu confirmă beneficiile pe termen lung ale schimbărilor stilului de viață în prevenția diabetului zaharat tip 2

Un studiu amplu realizat în Statele Unite a confirmat că modificările intensive ale stilului de viață pot preveni instalarea diabetului zaharat de tip 2 pe o perioadă de peste două decenii. Rezultatele provin din urmărirea pe termen lung a participanților la Diabetes Prevention Program (DPP), cel mai cunoscut program clinic randomizat dedicat prevenirii diabetului la persoanele cu risc crescut. Studiul, publicat recent în The Lancet Diabetes & Endocrinology, subliniază eficiența durabilă a intervenției asupra stilului de viață comparativ cu tratamentul cu metformin.

Context și obiective

DPP a fost lansat în anul 1996 și a inclus 3.234 de adulți cu prediabet, provenind din 30 de centre medicale din 22 de state americane. Intervențiile au fost:

• Un program intensiv de modificare a stilului de viață ce presupunea activitate fizică regulată și dietă echilibrată.
• Administrarea metforminului, medicament recent aprobat la acea vreme pentru diabet zaharat tip 2.
• Un grup placebo utilizat ca referință.

Scopul principal a fost evaluarea impactului fiecărei strategii asupra incidenței diabetului și stabilirea durabilității efectelor după încheierea intervenției inițiale.

Despre studiul pe termen lung

După cei trei ani inițiali de monitorizare, datele au demonstrat beneficii remarcabile:

• Reducere cu 58% a incidenței diabetului în grupul cu schimbări de stil de viață, față de placebo.
• Reducere cu 31% în grupul tratat cu metformin.

Aceste rezultate au determinat oprirea prematură a studiului inițial, considerându-se că intervenția asupra stilului de viață era superioară metforminului. Ulterior, proiectul a continuat sub denumirea DPP Outcomes Study (DPPOS), oferind intervenții de tip „booster” (cursuri de grup) și monitorizând participanții timp de peste 20 de ani.

Metodologie și analiză

Analiza recentă a inclus 3195 de participanți, dintre care aproximativ 68% femei, cu o vârstă medie la începutul studiului de 50,6 ani. Urmărirea a acoperit o perioadă medie de 8 ani, cu o variație între câteva luni și peste 23 de ani.

Principalele evaluări au fost:

• Incidența diabetului conform criteriilor American Diabetes Association.
• Durata medie și mediană fără diabet pentru fiecare grup de tratament.
• Divergența efectelor în funcție de caracteristicile individuale la momentul inițial (vârstă, glicemie bazală, HbA1c).

Rezultate principale

Reducerea riscului de diabet a fost susținută pe termen lung:

• Intervenția asupra stilului de viață a scăzut rata diabetului cu 24% în perioada extinsă de monitorizare (raport de risc 0,76).
• Metforminul a redus riscul cu 17% (raport de risc 0,83).

Comparativ cu grupul placebo, durata mediană fără diabet a fost:

• Cu 3,5 ani mai mare în grupul cu stil de viață sănătos.
• Cu 2,5 ani mai mare în grupul cu metformin.

Graficul incidenței cumulative a arătat separarea curbelor în primii 3 ani, efectele menținându-se ulterior, deși diferențele dintre grupurile metformin și stil de viață s-au estompat progresiv.

Efecte variabile în funcție de profilul inițial

Analiza detaliată a arătat că eficiența intervențiilor a variat în funcție de anumiți factori de risc:

• Beneficiile stilului de viață au fost mai mari la persoanele cu glicemie bazală și HbA1c crescute.
• Metforminul a avut eficiență mai accentuată la participanții mai tineri.

Această heterogenitate a efectelor sugerează oportunitatea unor intervenții personalizate în prevenția diabetului.

Perspective și concluzii

Rezultatele confirmă că schimbările comportamentale moderate, precum pierderea în greutate și activitatea fizică regulată, produc beneficii durabile în prevenția diabetului zaharat tip 2, cu efecte vizibile chiar și la 21 de ani de la debutul intervenției.

Acest studiu evidențiază potențialul abordărilor non-farmacologice și relevanța lor în combaterea epidemiei globale de diabet. În plus, datele sugerează că intervențiile personalizate, adaptate profilului metabolic și demografic al pacienților, ar putea crește eficiența prevenției.

Prin colectarea și analiza pe termen lung a datelor, DPP și DPPOS rămân exemple remarcabile de cercetare translatională, cu impact direct asupra politicilor de sănătate publică.