Sunt bărbații vegetarieni mai predispuși depresiei?

Autor: Acasandrei Mihaela, Nutriționist - Dietetician

Potrivit unui studiu publicat recent în Journal of Affective Disorders, bărbații care optează pentru o alimentație de tip vegetariană sunt mai predispuși să prezinte simptome depresive, comparativ cu bărbații ce urmează o dietă omnivoră.

Conform rezultatelor obținute, bărbații vegetarieni au înregistrat în proporție de 74% scoruri mai mari de 12 la Scala de depresie postnatală Edinburgh, indicând o probabilitate ridicată pentru depresia severă. În mod similar, scorul cel mai prevalent în rândul persoanelor care s-au autodeclarat vegetariene a fost în valoare de 10. Deși interpretările scorurilor obținute nu constituie în sine un diagnostic cert pentru depresie, din punct de vedere statistic cei 66% care au obținut scorul 10 ar putea prezenta simptome ușoare spre moderate de depresie. (1), (2)

Un număr considerabil de studii au remarcat o asociere puternică între alimentația vegetariană în rândul femeilor și creșterea riscului pentru depresie și tulburări de anxietate, depresia postnatală maternă și efectele secundare asupra copilului fiind în centrul atenției.

Citește mai multe despre depresia postnatală în aticol.

Nu a durat mult și au fost investigate și consecințele depresiei postanatale paterne asupra dezvoltării copilului, iar asocierile între cele două nu au întârziat să apară.

Subiectul depresiei postnatală la bărbați este detaliat în articol.

În cadrul unui editorial publicat în Psychotherapy and Psychosomatics (2012) a fost menționat faptul că limitarea sub recomandăril de consum sau evitarea totală au cărnii roșii a fost asociată la femei cu frecvența mai mare a diagnosticului de depresie sau tulburări de anxietate, comparativ cu cele care aveau un aport optim de carn roșie în dietă.

Aflați de ce apare mai des depresia la femei din articol.

La polul opus, femeile care consumau cantități mult mai mari de carne roșie în comparație cu porțiile recomandate, au fost mai predispuse să prezinte simptome depresive odată ce calitatea dietei în întregime a fost luată în considerare în analiză. (3)

Potrivit recomandărilor din Ghidului australian pentru o alimentație sănătoasă se permite consumul săptămânal a 3-4 porții de carne roșie slabă (vită sau miel), o porție fiind echivalentul a 65-100 g, iar aportul zilnic considerat optim în cadrul studiului a fost estimat între 28 și 57 g pe zi. (3)

Pornind de la premisele expuse anterior și având în vedere faptul că excluderea cărnii roșii din alimentație este una dintre trăsăturile principale ale dietei vegetariene, cercetătorii din cadrul Universității Bristol și-au propus să determine dacă există o asociere între alimentația vegetariană a bărbaților și creșterea riscului de depresie, datele fiind colectate în perioada de sarcină a partenerelor.

Trebuie menționat faptul că, dintre bărbații care s-au autoproclamat vegetarieni, 72% au declarat că sunt vegani, iar 4.7% au raportat că au consumat totuși carne roșie, în cantități considerabil mai mici în orice caz comparativ cu non-vegetarienii. (2)

Nu a fost stabilită o relație de cauzalitate între alimentația de tip vegetarian și depresie

„Din cunoștințele noastre, acesta este primul studiu epidemiologic care a identificat o asociere între vegetarianism și simptomele depresiei la bărbații de vârstă adultă,” punctează autorii studiului.

Datele analizate au fost colectate de la 9668 parteneri ai femeilor însărcinate care au participat la studiul ALSPAC (The Avon Longitudinal Study of Parents and Children) care s-au identificat drept vegetarieni sau vegani.

Cercetătorii sugerează că anumite deficite nutriționale (carența de fier, zinc, vitamina B12), comune de altfel în dietele care nu includ carnea, ar putea explica rezultatele.

Totuși, aceștia nu pot exclude posibilitatea unei cauzalități inverse; cu alte cuvinte, simptomele de depresie sau tulburările de comportament alimentar preexistente la bărbații implicați în studiu ar putea să modifice stilul alimentar într-unul vegetarian sau vegan. (1)

Au fost aduse în discuție și motivele pentru care persoanele ce au fost la un moment dat vegetariene au revenit la dieta omnivoră și care ar putea constitui indicatori ai unor afecțiuni psihiatrice ușoare. Aceste motive au inclus: griji cu privire la aportul insuficient de nutrienți și tararea statusul nutrițional, faptul că au întâmpinat anumite probleme de sănătate, respectiv că le-au lipsit gustul cărnii.

Studiul nu oferă un răspuns clar controversei potrivit căreia vegetarianismul crește riscul de depresie sau din contră, ar oferi protecție împotriva simptomelor depresive. Nu demonstrează nici dacă adoptarea unei diete vegetariane afectează starea de bine psihică, în bine sau rău, și nici nu reușește să identifice dacă deficitul de nutrienți sau mai exact, care dintre vitamine și minerale influențează riscul de depresie.

Sugereză în schimb faptul că sunt în continuare multe necunoscute în ceea ce privește efectele și mai ales riscurile dietelor vegetariene asupra sănătății mentale. (2)

Data actualizare: 07-02-2019 | creare: 25-08-2017 | Vizite: 1793

Bibliografie

(1) Are male vegetarians more likely to be depressed than meat-eaters?, link: https://www.nutraingredients.com/Research/Are-male-vegetarians-more-likely-to-be-depressed-than-meat-eaters
(2) Vegetarian diets and depressive symptoms among men, link:
www.jad-journal.com/article/S0165-0327(16)32391-6/fulltext
(3) Red Meat Consumption and Mood and Anxiety Disorders, link: https://www.karger.com/Article/Abstract/334910

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Dieta ketogenică ar putea fi tratament adjuvant în tulburările psihice

Un studiu pilot condus de cercetătorii de la Stanford Medicine a descoperit că dieta ketogenică nu numai că res...

Tulburările psihice cresc riscul bolilor cardiovasculare la adulții de peste 45 de ani

Un nou studiu publicat în American Heart Association sugerează că adulții cu vârstă de peste 45 de ...

Activități și obiceiuri ce scad riscul de depresie

Depresia este o problemă de sănătate publică la nivel mondial, afectând aproximativ unul din 20 de adulți. Fa...

Bărbații și femeile reacționează diferit în cadrul competițiilor sportive fără audiență
Impactul timpului de ședere și a activității fizice asupra sănătății mintale în timpul pandemiei COVID-19
Criticismul din partea părinților afectează modul în care creierul copiilor proceseză stimulii emoționali
Predispoziția genetică pentru schizofrenie și riscurile consumului de canabis

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Baby blues

Baby blues este o formă ușoară de depresie, manifestată prin plâns, anxietate, schimbări bruște de dispoziț...

Cum prevenim depresia postpartum?

Anumiți factori de risc care contribuie la instalarea depresiei postpartum pot fi limitați și gestionați, în �...

Depresia postnatală - cum o recunoști?

Depresia postpartum este considerată principala complicație prezentă la femei după naștere. Care sunt simptome...

Menopauza si tulburarile psihice

Biblioterapia - pot cărțile să vindece depresia?

Depresia la vârstnici

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum