Timpul excesiv de pe ecran este legat de somnul prost și apariția depresiei la adolescenți

Un studiu longitudinal, realizat pe un eșantion reprezentativ de 4810 adolescenți din Stockholm, a analizat impactul utilizării ecranelor asupra somnului și simptomelor depresive pe parcursul a 12 luni. Folosind un model structural de tip SEM, cercetarea a testat dacă diverse aspecte ale somnului mediază relația dintre timpul petrecut în fața ecranelor și apariția simptomelor depresive, cu accent pe diferențele de gen.
Tulburările de somn și depresia în adolescență reprezintă o preocupare majoră de sănătate publică. În ultimii ani, atenția s-a concentrat tot mai mult pe influența tehnologiei digitale asupra acestor probleme. Deși s-au sugerat legături între timpul petrecut în fața ecranelor, reducerea duratei și calității somnului și apariția simptomelor depresive, relațiile cauzale rămân dificil de stabilit. Acest studiu contribuie la clarificarea acestor relații printr-o abordare metodologică robustă și un cadru teoretic centrat pe ipoteza dislocării somnului de către timpul petrecut în fața ecranelor.

Obiectivele și ipotezele studiului

Autorii au pornit de la ipoteza că utilizarea excesivă a ecranelor reduce somnul de calitate și cantitativ, ceea ce ulterior crește riscul apariției simptomelor depresive. Au fost analizate patru domenii majore ale somnului:

Calitatea somnului
Durata medie săptămânală a somnului
Cronotipul (ora mediană a somnului în weekend)
Jetlag-ul social (diferența dintre orele de somn din zilele lucrătoare și cele de weekend)

S-a presupus că toate acestea ar putea media relația dintre timpul petrecut în fața ecranelor și simptomele depresive, în special în cazul fetelor.

Participanți și metodologie

Eșantionul a inclus 4.810 adolescenți cu vârste între 12 și 16 ani, proveniți din 55 de școli din Stockholm. Au fost excluse cazurile cu idei suicidare recente, participarea la intervenții educaționale sau lipsa datelor esențiale. Studiul s-a desfășurat în trei etape: la momentul inițial, la trei luni și la douăsprezece luni.

Instrumentele de măsură au inclus:

Inventarul Beck pentru depresie (BDI-II) – cu modelare bifactorială (somatic-vegetativ și cognitiv-afectiv)
Chestionarul Karolinska pentru somn – pentru evaluarea calității și cantității somnului
Trei itemi pentru evaluarea timpului de ecran în zilele normale, în timpul săptămânii și în weekend

Analizele au fost realizate cu modele SEM separate pentru băieți și fete, cu testarea a cinci ipoteze preînregistrate privind relațiile directe și indirecte dintre variabile.

Rezultatele principale

Timpul petrecut în fața ecranelor

Media a fost de 3–4 ore zilnic pentru ambele genuri, depășind cu 1 oră recomandările oficiale suedeze de <3 ore/zi pentru adolescenți. Nu au existat diferențe semnificative între băieți și fete privind timpul total de ecran.

Depresia

Fetele au raportat scoruri de depresie de 2,2 ori mai mari decât băieții. Calitatea somnului a fost mai slabă în rândul fetelor, care au raportat și durate de somn mai scurte.

Somnul ca mediator

La băieți, nu s-a identificat niciun efect semnificativ de mediere: deși timpul de ecran a influențat durata somnului, cronotipul și jetlag-ul social, aceste variabile nu au fost corelate semnificativ cu simptomele depresive.
La fete, toate variabilele somnului – cu excepția jetlag-ului social – au mediat semnificativ relația dintre timpul de ecran și depresie:

• Calitatea somnului a fost cel mai puternic mediator (Beta indirect = 0.020; PM = 57%)
• Cronotipul și durata somnului au avut efecte moderate (PM = 45% și 38% respectiv)
• Jetlag-ul social nu a atins pragul de semnificație statistică

Interpretarea rezultatelor

Rezultatele susțin ipoteza dislocării somnului – timpul crescut în fața ecranelor afectează simultan mai multe dimensiuni ale somnului, care la rândul lor pot contribui la dezvoltarea simptomelor depresive, în special în rândul fetelor. Acest efect de mediere multiplu este o confirmare empirică a unei teorii vechi reinterpretate în contextul tehnologiei moderne.

Lipsa de efecte mediate la băieți sugerează că, în cazul lor, dislocarea somnului ar putea genera alte probleme de sănătate mintală (ex. simptome externalizante precum impulsivitate sau inatenție), mai degrabă decât depresie propriu-zisă.

Implicații pentru politici de sănătate publică

Recomandarea oficială suedeză de <3 ore/zi de timp de ecran pare realistă, dar este adesea depășită. Studiul oferă sprijin empiric pentru reducerea timpului petrecut în fața ecranelor ca strategie de prevenție a depresiei în adolescență, în special în rândul fetelor.

Măsuri structurale, precum începerea mai târzie a programului școlar, ar putea contribui semnificativ la îmbunătățirea duratei și calității somnului. De asemenea, abordările educaționale și nu doar cele restrictive (ex. interdicții asupra rețelelor sociale) ar trebui incluse în strategiile de sănătate publică, pentru a nu pierde din vedere aspectele pozitive ale tehnologiei și autonomia tinerilor.

Concluzie

Acest studiu demonstrează că timpul petrecut în fața ecranelor în adolescență contribuie la perturbarea mai multor dimensiuni ale somnului, ceea ce poate favoriza apariția simptomelor depresive la fete. Calitatea somnului pare a fi cea mai sensibilă și mai influentă variabilă în acest lanț cauzal. Prin urmare, intervențiile care vizează îmbunătățirea somnului și gestionarea utilizării tehnologiei pot avea beneficii semnificative pentru sănătatea mintală a adolescenților.

Data actualizare: 03-04-2025 | creare: 03-04-2025 | Vizite: 186

Bibliografie

Hökby, S., et al. (2025). Adolescents’ screen time displaces multiple sleep pathways and elevates depressive symptoms over twelve months. PLOS Global Public Health. doi.org/10.1371/journal.pgph.0004262.

Image by freepik on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Un alt posibil efect al menopauzei: scurtarea respirației?

Un studiu recent sugerează că după instalarea menopauzei, funcția pulmonară a femeilor începe să sufere un d...

Compoziția corporală influențează riscul de boli neurodegenerative

Un studiu recent publicat în revista Neurology a explorat asocierea dintre anumite modele de compoziție corporal�...

Stresul sonor induce sensibilitate la durere și inflamația creierului

Durerea este o experiență fiziologică esențială, influențată nu doar de stimulii nociceptivi direcți, ci ș...

O abordare alternativă ar putea ajuta femeile cu prolaps de organe pelvine să aibă mai mult control asupra sănătății lor
Preferințele medicilor privind propria moarte: un studiu internațional asupra opțiunilor de final al vieții în America de Nord, Europa și Australia
Chiar și o perioadă scurtă de timp petrecută în natură oferă beneficii pentru sănătatea mintală a locuitorilor orașului
Impactul pozitiv al spațiilor verzi asupra dezvoltării copiilor

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum