Trombocite crescute - cauze posibile, diagnostic, tratament

Trombocitele - cunoscute și sub denumirea de plachete sangvine - sunt elemente figurate necelulare care activează în sistemul de coagulare. Numărul normal al acestora este între 140.000 și 440.00/µL, iar o creștere a acestora duce la afecțiunea numită trombocitoză.

Sângele este fluidul care circulă în interiorul arborelui cardiovascular, reprezintă aproximativ 8% din masa corporală și este alcătuit din elemente figurate și plasmă. Elementele figurate sunt
  • globulele roșii (cu rol în transportul gazelor respiratorii),
  • globulele albe (participă la reacția de apărare a organismului) și
  • trombocitele (cu rol în hemostază).

Trombocitele supraviețuiesc în circulație aproximativ 8-10 zile, iar măduva osoasă trebuie să producă continuu noi trombocite pentru a le înlocui pe cele care se degradează, sunt consumate și / sau se pierd prin sângerare. Determinarea numărului de trombocite în sânge poate ajuta la diagnosticarea unei serii de afecțiuni care au legătură cu creșterea sau scăderea acestora. (1, 2, 5, 8)

 

De ce cresc trombocitele?

Trombocitele cresc din cauza unor factori care favorizează acest proces. Astfel, printre cauzele trombocitozei, se numără:

  • bolile inflamatorii cronice: boala inflamatorie digestivă, TBC, sarcoidoză, granulomatoza Wegener;
  • infecția acută;
  • deficitul de fier;
  • hemoliza;
  • tumorile: cancerul;
  • intervențiile chirurgicale: splenectomia;
  • bolile mieloproliferative și hematologice: policitemia vera, leucemia mielocitară cronică, anemia sideroblastică;
  • boli infecțioase;
  • afecțiuni hematologice non-maligne, de exemplu: pierderi acute de sânge;
  • leziuni tisulare, de exemplu: traume recente sau operații;
  • sarcina;
  • reacții alergice. (5, 7, 8)


Trombocite crescute - Semne si simptome

Cel mai adesea, numărul crescut de trombocite, nu prezintă inițial simptome, în timp acestea pot fi:

  • sângerări nazale (epistaxis), gingivale, abundente în timpul menstruației;
  • cefalee;
  • dureri toracice;
  • stare de slăbiciune;
  • furnicături ale mâinilor și picioarelor;
  • sângerare internă: sânge în urină sau scaun sau sângerare rectală. (6, 7, 8)


În funcție de cauza care duce la creșterea numărului de trombocite, afecțiunea se clasifică în:

trombocitoza primară sau trombocitemia esențială

Aceasta se caracterizează printr-un număr crescut de trombocite și tendința la hemoragie și tromboză.

Trombocitoza primară poate provoca hemoragii grave sau anomalii de coagulare. Acestea pot fi de obicei evitate prin menținerea unui control bun al numărului de trombocite cu medicamente. După mulți ani, se poate dezvolta însă fibroza măduvei osoase (cicatrizare). Transformarea bolii în leucemie are loc la un procent mic de pacienți.

În acest caz, trombocitele sunt crescute, iar durata de supraviețuire a plachetelor este, de obicei normală, deși poate scădea datorită sechestrării splenice. La pacienții mai în vârstă cu ateroscleroză, numărul crescut de trombocite poate duce la sângerare importantă sau, mai frecvent, la tromboză. Sângerarea apare mai ales în trombocitoză extremă.

Semnele și simptomele trombocitozei primare sunt:

slăbiciunea, hemoragia, cefalee nespecifică și parestezii la nivelul mâinilor și picioarelor. Sângerarea este, de obicei, ușoară, și se manifestă ca epistaxis, formare rapidă de contuzii sau sângerare. Pot apărea, de asemenea, ischemie digitală și splenomegalie, hepatomegalia și avorturi spontane cauzate de tromboză în cazul pacientelor gravide. Deși simptomele sunt frecvente, evoluția bolii este, în general, benignă.

Trombocitemia esențială se ia în considerare la pacienții cu splenomegalie și la cei care au semne și simptome de boală mieloproliferativă, număr crescut de trombocite sau anomalii de morfologie plachetară. Dacă se suspicionează afecțiunea, trebuie realizate hemograma, frotiul de sânge periferic, examenul de măduvă osoasă și citogeneza.

Frotiul de sânge periferic arată plachete gigante, fragmente megacariocitare și agregate plachetare. Măduva osoasă arată hiperplazie megacariocitară, cu exces de trombocite eliberate și este prezent fierul medular. Diagnosticul mai necesită excluderea oricărei afecțiuni suspectate clinic care ar putea produce trombocitoză secundară.

Tratamentul trombocitozei primare constă în ameliorarea simptomelor.

Astfel, pentru simptome vasomotorii ușoare (cefalee, ischemie digitală ușoară, eritromegalie) și pentru scăderea riscului de tromboză la pacienți cu risc scăzut, este necesară administrarea de aspirină. Deoarece prognosticul este adesea bun, terapiile potențial toxice, care scad numărul trombocitelor vor fi folosite cu prudență. Pacienții cu sângerare importantă necesită terapie pentru scăderea numărului de trombocite.

Pentru o scădere imediată a numărului de plachete, se utilizează plachetofereza (în cazul unor hemoragii sau tromboze grave, înainte de o operație urgentă); această procedură, totuși, este rareori necesară. (1, 2, 5, 8)

Trombocitoza secundară

Apare atunci când procesul de bază care determină numărul crescut de plachete are o rezolvare (tratamentul infecției, recuperarea în urma unei intervenții chirurgicale, etc.). Chiar dacă numărul trombocitelor este crescut pentru o perioadă scurtă de timp (sau chiar la nesfârșit după splenectomie), trombocitoza secundară nu conduce în mod obișnuit la coagulare anormală.

Trombocitoza secundară, poate, de asemenea, să apară secundar în boli inflamatorii cronice, în infecții acute, hemoragii, deficit de fier, hemoliză sau în tumori. Funcția plachetară este, de obicei, normală. Totuși, în bolile mieloproliferative, apar anomalii de agregare plachetară. Spre deosebire de trombocitoza primară, trombocitoza secundară nu crește riscul de complicații trombotice sau hemoragice decât dacă pacienții au o boală arterială severă sau au suferit o imobilizare prelungită. (2, 5, 7)

Alte situații în care trombocitele sunt crescute

Anemia prin deficit de fier

Se suspicionează la pacienții cu sângerare cronică sau cu anemie microcitară, însoțită de un număr crescut de trombocite. (3, 4, 8)

Artrita reumatoidă (AR)

Cel mai adesea, artitra reumatoidă este însoțită de trombocitoză. Simptomele sunt, de obicei, ușoare până la lipsa acestora și boala este diagnosticată în urma testelor de sânge. Trombocitoza tinde să se agraveze în funcție de severitatea inflamației autoimune. În cazuri mai rare, această asociație poate provoca complicații severe.

Trombocitoza la persoanele cu AR nu necesită în mod obișnuit tratament și, de obicei, se va îmbunătăți odată controlată artrita reumatoidă. (8, 9, 10)

Splenectomie

Creșterea numărului de trombocite este o complicație post-operatorie.

Numărul de trombocite post-splenectomie poate crește la niveluri anormal de ridicate, ceea ce duce la un risc crescut de formare de cheaguri potențial fatale. Trombocitoza ușoară poate fi observată după o splenectomie din cauza lipsei de sechestrare și distrugere a trombocitelor care ar fi în mod normal efectuată de splină. În plus, splenectomia poate duce la o ușoară creștere a producției de trombocite în măduva osoasă. (2, 3, 8)

Policitemia vera (Policitemia primară)

Este o afecțiune cronică idiopatică mieloproductivă caracterizată prin creșterea producției tuturor liniilor celulare, incluzând eritrocite, leucocite și trombocite. Hematopoieza extramedulară survine în splină, ficat și alte locații cu potențial de formare a celulelor sangvine. Volumul de sânge expandează și apare hipervâscozitatea, predispunând la tromboze. Funcția plachetară este anormală, cu tendință către sângerare crescută.

Afecțiunea este adesea asimptomatică. Ocazional, creșterea volumului saguin și a vâscozității produce slăbiciune, cefalee, amețeli, tulburări de vedere, oboseală și dispnee. Tromboza poate apărea în majoritatea vaselor, conducând la accident vascular cerebral, atacuri ischemice tranzitorii, tromboze venoase profunde.

Diagnosticul policitemiei vera este stabilit atunci când sunt îndeplinite următoarele caracteristici: splenomegalie, numărul de trombocite peste 400.000/µL, colonii endogene pozitive. Tratamentul bolii trebuie individualizat în raport cu vârsta, sexul, starea generală, manifestările clinice și analizele hematologice. (1, 2, 8)


Data actualizare: 12-08-2019 | creare: 12-08-2019 | Vizite: 103
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.