Un nou algoritm de testare, internare și externare a bolnavilor cu COVID-19

Pentru a limita extinderea infecției cu noul coronavirus, fiecare stat a implementat propria strategie de testare şi de tratament al infecției cu coronvirus.
Testarea populației pentru evaluarea transmiterii bolii în comunitate este utilă pentru identificarea rapidă a cazurilor infectate cu noul coronavirus, în vederea limitării extinderii pandemiei şi pentru a obține dovezi de transmitere comunitară nedetectata. Necesitatea testării populației este direct proporțională cu rata de transmitere comunitară a infecției COVID-19 într-o anumită țară sau regiune.

Categoriile de persoane care au prioritate la testarea pentru COVID-19 sunt diferite de la un stat la altul. În țara noastră, Institutul Național de Sănatate Publică actualizează periodic algoritmul de testare a populației, în conformitate cu recomandările Centrului European pentru Prevenția şi Controlul Bolilor (ECDC). [1], [2], [3], [4]

Algoritmul de testare pentru COVID-19 în țara noastră

Conform algoritmului creat de către Institutul Național de Sănătate Publică, următoarele categorii de persoane au prioritate la testarea pentru COVID-19:

• Persoane care au călătorit recent în țări aflate sub cod roşu de carantină şi care prezintă manifestări clinice specifice infecției cu noul coronavirus.
• Persoane care au intrat în contact cu alte persoane diagnosticate cu COVID-19 şi care prezintă manifestări clinice specifice acestei afecțiuni.
• Personalul medico-sanitar (atât cel simptomatic, cât şi cel asimptomatic) care a intrat în contact direct cu bolnavi diagnosticați cu COVID-19.
• Persoane de orice vârstă, internate în spital, cu infecție respiratorie acută severă, de etiologie neprecizată, negative la testul de gripă.
• Persoane instituționalizate, care prezintă manifestări clinice specifice COVID-19.
• Bolnavii hemodializați, care prezintă simptomatologie specifică COVID-19.
• Bolnavi care urmează să fie supuşi procedurii de transplant, precum şi cei care urmează să fie expuşi unei proceduri de donare a organelor, de țesuturi sau de celule stem hematopoietice. În cazul bolnavilor supuşi unei proceduri de transplant, aflați sub tratament imunosupresor, se recomandă efectuarea a două teste pentru COVID-19, la interval de 24 de ore, înaintea fiecărei internări.
• Pacienți cu diferite afecțiuni neoplazice, asimptomatici, cărora li se administrează tratamentul cu citostatice (două teste pentru COVID-19 pe lună).
• Bolnavi cu diferite afecțiuni neoplazice, asimptomatici, care urmează să fie supuşi unei intervenții chirurgicale sau unei manevre invazive.
• Femei însărcinate, asimptomatice, aflate în carantină sau în izolare la domiciliu sau cele care au intrat în contact cu un caz confirmat.
• Bolnavi hemodializați, asimptomatici, care au intrat în contact cu un caz caz confirmat de COVID-19 (se realizează două testări la un interval cuprins între şase şi şapte zile). În această perioadă, aceşti bolnavi în zile diferite față de restul bolnavilor.
• Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în centrele rezidențiale, precum cămine de bătrâni etc. , (două testări pe lună).
• Personalul medico-sanitar asimptomatic, care a intrat în contact direct cu un caz confirmat de COVID-19, la aproximativ şase sau şapte zile de la ultimul contact posibil infectant. În această perioadă de timp, personalul medico-sanitar îşi va desfăşura activitatea profesională, respectând măsurile generale de protecție impuse de către autorități. De asemenea, din momentul testării şi până în momentul primirii rezultatului, personalul medico-sanitar îşi va desfăşura activitatea profesională, respectând toate măsurile de protecție impuse şi până în prezent.

Personalul medico-sanitar pozitiv la testarea pentru COVID-19, simptomatic va fi internat pentru administrarea tratamentului corespunzător, iar cel asimptomativ va fi izolat la domivciliu timp de 14 zile.
Atât în sistemul de sănătate public, cât şi în cel privat, determinarea testului pentru COVID-19 se poate realiza doar la recomandarea medicului.
Persoanele a căror rezultat este pozitiv în urma testării COVID-19, sunt internate în spital pentru izolare (în scopul limitării transmiterii infecției cu coronavirus în rândul persoanelor din jur) şi pentru administrarea tratamentului corespunzător.
Externarea acestor bolnavi se poate realiza doar la recomandarea medicului, când acesta consideră că evoluția bolnavului este favorabilă şi starea de sănătate a acestuia o permite şi după obținerea a două teste negative, determinate la un interval de 24 de ore unul față de altul.
Nu constituie obiectul testării pentru COVID-19 atât persoanele asimptomatice, cât şi personalul medico-sanitar asimptomatic, care au intrat în contact direct cu persoane confirmate cu COVID-19.
În cazul acestor persoane, se recomandă auto-izolarea la domiciliu timp de 14 zile de la ultimul contact. În cazul în care în decursul acestor 14 zile apar manifestări clinice specifice infecției cu noul coronavirus, persoanele acestea vor fi testate ulterior.
De asemenea, nu constituie obiectul testării pentru COVID-19 persoanele care au călătorit recent în țări aflate sub cod roşu de carantină şi care nu prezintă manifestări clinice specifice infecției cu noul coronavirus. În acest caz se recomandă carantinarea sau auto-izolarea la domiciliu timp de 14 zile din momentul intrării pe teritoriul țării noastre. În cazul în care pe perioada celor 14 zile apar manifestări clinice specifice infecției cu noul coronavirus, aceste persoane vor fi testate ulterior. [1], [2], [3], [4]

Cazul asociat asistenței medicale, cazul comunitar şi decesul prin COVID-19

O persoană diagnosticată cu COVID-19 poate reprezenta caz comunitar sau caz asociat asistenței medicale. Aceasta depinde în mare măsură de numărul de zile anterioare momentului apariției simptomatologiei specifice COVID-19, momentului confirmării infecției cu noul coronavirus în urma testarii de laborator sau în urma internării într-o unitate sanitară.
Cazul comunitar COVID-19 reprezintă orice persoană care prezintă manifestări clinice specifice infecției cu noul coronavirus, prezente în momentul internării în spital sau care apar la una sau două zile de la internare. De asemenea, cazul comunitar COVID-19 mai poate fi reprezentat de persoanele cu manifestări clinice specifice COVID-19 apărute la o perioadă cuprinsă între trei şi şapte zile de la internare (caz cu suspiciune de transmitere intracomunitară).
Cazul COVID-19 posibil asociat asistenței medicale este acel caz cu apariție a manifestărilor clinice specifice COVID-19 la 8-14 zile de la internare sau cu apariție a manifestărilor clinice la 3-7 zile de la internare, cu suspiciune crescută de transmitere asociată asistenței medicale.
Cazul COVID-19 asociat asistenței medicale este caracterizat prin apariția manifestărilor clinice specifice COVID-19 la cel puțin 14 zile de la internare.
Diferența dintre cazurile COVID-19 cu transmitere comunitară şi cele asociate asistenței medicale este reprezentată de perioada de timp cuprinsă între momentul internării şi momentul apariției simptomatologiei specifică infecției cu noul coronavirus. În cazul în care simptomatologia specifică COVID-19 a apărut pe parcursul primelor două zile de la internare, reprezintă ca de transmitere comunitară, iar în cazul în care simptomatologia specifică COVID-19 a apărut la 8-14 zile de la internarea în spital, reprezintă transmiterea infecției din interiorul unității sanitare.
Cazurile de COVID-19 care apar la 14 zile după externarea din spital, pot fi încadrate în categoria de transmitere comunitară.
Decesul la un bolnav confirmat cu COVID-19 este reprezentat de decesul apărut în cazul unui bolnav diagnosticat cu COVID-19 în urma testării pozitive, fără existența unei alte cauze clare a decesului (care nu este legată de infecția cu noul coronavirus) şi fără o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.
Decesul apărut în rândul unui bolnav diagnosticat cu COVID-19 nu poate fi consemnat ca aparținând unei alte afecțiuni cu care bolnavul a fost diagnosticat in antecedente şi trebuie raportat ca şi cauză de deces, indiferent de comorbiditățile bolnavului în cauză, care ar fi putut agrava evoluția COVID-19.
Pe certificatul de deces al bolnavilor confirmați cu COVID-19, trebuie menționată infecția cu noul coronavirus drept cauză de deces. [1], [2]

Cazul suspect de COVID-19

• Bolnavii cu infecție respiratorie acută, care prezinta tuse, febră şi/sau dispnee, fără o altă afecțiune care să poată explica această simptomatologie.
• Bolnav cu infecție respiratorie acută, care ca călătorit în țări aflate sub cod roşu de carantină, cu 14 zile înainte de apariția simptomatologiei bolii.
• Bolnav cu infecție respiratorie, care cu 14 zile înainte de apariția simptomatologiei specifice bolii, a intrat în contact cu o persoană confirmată cu COVID-19.
• Orice bolnav cu pneumonie sau bronhopneumonie, cu sau fără pleurezie asociată, care nu prezintă altă afecțiune asociată căreia i s-ar putea datora simptomatologia specifică bolii.
• Bolnav cu infecție respiratorie acută severă, cu febră, tuse sau dispnee, care necesită internare, fără vreo altă afecțiune căreia i s-ar putea datora simptomatologia specifică bolii. [1], [2]

Contact apropiat Cazului de COVID-19

• Persoana care locuieşte în acelaşi loc cu bolnavul confirmat cu COVID-19.
• Persoana care s-a aflat mai mult de 15 minute la o distanță mai mică de doi metri față de o persoană confirmată cu COVID-19.
• Persoana care a intrat în contact direct (fizic) cu o altă persoană confirmată cu COVID-19 sau a intrat în contact cu secrețiiile infectate ale unui bolnav cu COVID-19 (precum persoanele care îşi desfăşoară activitatea profesională în laborator şi a atins secrețiile biologice ale unui bolnav infectat cu coronavirus, persoane care au atins batista unui bolnav cu coronavirus, etc.).
• Personalul medico-sanitar care îşi desfăşoară activitatea profesională pe secțiile clinice în cadrul cărora sunt internați bolnavi cu COVID-19.
• Personalul medico-sanitar care îşi desfăşoară activitatea profesională în laborator, manipulând probe recoltate de la bolnavii confirmați cu COVID-19. [1], [2]