Voluntariatul reduce singurătatea la vârstnici

Un studiu randomizat controlat (RCT), desfășurat în Hong Kong și publicat în The Lancet în ianuarie 2025, evidențiază impactul semnificativ al programelor structurate de voluntariat în reducerea singurătății la vârstnici. Studiul a investigat aspectele sociale și emoționale ale singurătății, precum și efectele pe termen lung ale voluntariatului la adulți cu vârste cuprinse între 50 și 70 de ani.

Rezultate-cheie privind voluntariatul și singurătatea

• Designul studiului și participanții

  • Participanți: 375 persoane cu vârste între 50 și 70 de ani (vârsta mediană: 64 de ani), dintre care 83% aveau peste 60 de ani.
  • Criterii: Participanții erau săraci, șomeri, se simțeau singuri, nu aveau rețele sociale online și nu participaseră frecvent la activități de voluntariat în ultimul an.
  • Structura: Participanții au urmat un program de pregătire psihopedagogică timp de șase săptămâni, apoi au oferit voluntar cel puțin două ore săptămânal, timp de șase luni. Intervențiile au inclus consiliere în mindfulness, activare comportamentală sau sprijin prin prietenie.

• Rezultate la șase luni

  • Reducerea singurătății:
    • Evaluată cu ajutorul scalelor DeJong Gierveld (DJG) și UCLA.
    • Reducere semnificativă a singurătății sociale și emoționale în grupul voluntarilor, comparativ cu grupul de control.
  • Îmbunătățirea stării de bine mentale: Creșterea sprijinului social, satisfacție mai mare în viață și niveluri reduse de stres au fost observate în rândul voluntarilor.
    • Aceste beneficii au fost atribuite competențelor noi dobândite în timpul programului de pregătire.

• Sustenabilitate la 12 luni

  • Efectele pozitive au scăzut după 12 luni, posibil din cauza restricțiilor de voluntariat în timpul pandemiei COVID-19.
  • Grupul de control a raportat o stare de bine mentală și sprijin social mai bun decât voluntarii la acest punct.

• Voluntariatul continuu

  • Voluntarii care au continuat să participe la activități de voluntariat pentru mai mult de două ore pe săptămână, la 12 luni, au menținut reducerea singurătății.
  • Participanții cu un angajament constant au experimentat beneficii mai puternice comparativ cu cei care au făcut mai puțin voluntariat sau deloc.

Implicații generale

• Eficiența voluntariatului structurat: Studiul subliniază valoarea programelor structurate de voluntariat în reducerea singurătății, îmbunătățirea stării de bine mentale și creșterea satisfacției în viață la vârstnici.
• Importanța durabilității și consistenței: Pentru beneficii pe termen lung, este esențial un angajament constant în activități de voluntariat, de cel puțin două ore pe săptămână.

Concluzie

Rezultatele demonstrează că intervențiile structurate de voluntariat bazate pe consiliere telefonică pot reduce eficient singurătatea și îmbunătăți starea psihosocială a vârstnicilor. Totuși, pentru a menține beneficiile pe termen lung, este necesar un angajament constant în activități de voluntariat după șase luni. Acest studiu oferă informații valoroase pentru proiectarea intervențiilor menite să reducă singurătatea și să îmbunătățească calitatea vieții pentru populația vârstnică.