Hipotensiunea arteriala

Autor: ROmedic

Hipotensiunea arteriala

Hipotensiunea arteriala se caracterizeaza prin scaderea valorilor tensiunii arteriale sub 100 mm Hg pentru presiunea sistolica si sub 65 mm Hg pentru cea diastolica. Valorile normale alte tensiunii arteriale, considerate optime pentru o stare buna de sanatate sunt de 120 / 80. Valorile crescute ale presiunii sunt asociate cu un risc de boli cardiovasculare.


Hipotensiunea arteriala nu este considerata drept o problema de sanatate, decat daca este insotita de manifestari suparatoare: slabiciune, oboseala, sau chiar lesin (sincopa). La majoritatea persoanelor, simptomele hipotensiunii survin doar in anumite conditii (dupa masa, sau la schimbarea brusca a pozitiei corpului), dar uneori pot fi si cronice.

Aproximativ un adult din 20 se confrunta cu simptome de hipotensiune arteriala.


Tensiunea arteriala este definita prin doua valori: sistolica si diastolica.

  • tensiunea sistolica – corespunde perioadei de contractie a inimii si arterelor. Ea asigura un aport de sange in tot corpul.
  • tensiunea diastolica – corespunde perioadei de relaxare a ventriculilor, ceea ce permite umplerea cavitatilor cardiace cu sange. Aceasta valoare tinde sa creasca odata cu varsta, dar dupa 60 ani, ea scade datorita slabirii vaselor sangvine din corp.

 

Sunt doua forme mai frecvente de hipotensiune arteriala:

  • hipotensiunea ortostatica
  • hipotensiunea postprandiala


Hipotensiunea ortostatica

In hipotensiunea ortostatica scaderea tensiunii arteriale se produce la trecerea brusca in ortostatism (pozitie verticala). 


Hipotensiunea ortostatica nu este o boala, ci reprezinta incapacitatea organismului de a se adapta rapid la schimbarea brusca a pozitiei corpului. Atunci cand pacientul trece in pozitie ortostatica (in picioare), sub efectul gravitatiei, sangele se acumuleaza la nivelul membrelor inferioare, ceea ce diminueaza temporar cantitatea de sange pompata de inima. In mod normal, organismul raspunde printr-o serie de reactii reflexe (cresterea ritmului cardiac, ingustarea calibrului vaselor sangvine). Daca aceste mecanisme compensatorii nu se produc suficient de rapid, apare hipotensiunea ortostatica.
Scaderea brusca a tensiunii arteriale este insotita de ameteala, slabiciune si chiar lesin.


Hipotensiunea ortostatica este frecventa la persoanele in varsta.
Hipotensiunea ortostatica este cauzata de afectiunile care impiedica mecanismele compensatorii ce controleaza presiunea arteriala. Printre cauze se numara afectiunile cardiace (aritmii), luarea unor medicamente (diuretice, vasodilatatoare, antidepresive), hemoragii, deshidratare, diabet, amiloidoza, temperaturile ridicate sau febra.


Hipotensiunea ortostatica se manifesta prin ameteala, slabiciune, confuzie, tulburari de vedere sau lesin atunci cand persoana se ridica brusc, dupa o perioada lunga de stat jos. Simptomele sunt accentuate de oboseala, consumul de alcool sau de luarea unei mese bogate. Scaderea importanta a aportului sangvin la creier poate duce la lesin.



Hipotensiunea postprandiala

In hipotensiunea postprandiala simptomele apar datorita scaderii tensiunii arteriale, ce survine in mod natural dupa fiecare masa. Fenomenul se explica prin faptul ca digestia necesita o cantitate mare de sange, care ajunge la intestin, in timp ce frecventa cardiaca creste, iar unele vase sangvine se ingusteaza pentru a mentine tensiunea arteriala. Totusi, la unele persoane si in special la varstnici, aceste mecanisme nu sunt aplicate. Sangele ajunge la intestin, dar frecventa cardiaca nu creste corespunzator, iar vasele sangvine nu se ingusteaza suficient pentru a mentine presiunea sangvina.


Hipotensiunea postprandiala se manifesta prin ameteli, slabiciune si lesin, ce survin dupa mese.


Luarea medicamentelor antihipertensive inainte de masa nu este recomandata la persoanele care sufera de hipotensiune postprandiala. De asemenea, alimentele cu continut scazut de carbohidrati pot reduce simptomele.


Hipotensiunea postprandiala survine la o treime din varstnici, dar nu se intalneste la tineri. Este mai frecventa la pacientii cu anumite afectiuni (boala Parkinson, sindromul Shy- Drager, diabet).



Semne si simptome

Unele persoane pot prezenta hipotensiune arteriala fara  a avea manifestari neplacute. In plus, o tensiune arteriala scazuta este asociata cu reducerea riscurilor de infarct miocardic si accident vascular cerebral (AVC). Dar hipotensiunea arteriala poate semnala o problema de sanatate, in special atunci cand survine brusc sau este insotita de semne si simptome precum:
  • senzatie de slabiciune
  • ameteala
  • palpitatii
  • lesin sau sincopa
  • lipsa de concentrare
  • tulburari de vedere
  • greturi
  • respiratie rapid, superficiala
  • oboseala
  • depresie
  • sete


Cauze si factori de risc

Tensiunea arteriala depinde de mai multi factori: forta de contractie a inimii, cantitatea de sange care circula in corp si diametrul vaselor sangvine periferice. Organismul controleaza presiunea arteriala cu ajutorul unor senzori nervosi. Acestia inregistreaza presiunea arteriala si transmit informatia la creier printr-un influx nervos. Daca presiunea este prea mica, au loc o serie de reactii reflexe pentru a restabili o presiune normala: ingustarea calibrului vaselor sangvine, cresterea ritmului cardiac, etc.
Atletii si persoanele care fac sport cu regularitate au o tensiune arteriala mai mica decat media. La fel si nefumatorii si persoanele care mentin o greutate normala. Dar in unele cazuri, hipotensiunea arteriala poate fi un semn al unei afectiuni.

Urmatorii factori contribuie la scaderea valorilor tensionale:
» Sarcina – in primele 24 saptamani de sarcina, presiunea sistolica scade cu 10 mm Hg, iar cea diastolica cu 10-15 mm Hg.
» Unele medicamente – diuretice, antihipertensive, beta-blocantii, antidepresive triciclice; sildenafil (Viagra) in special in asociere cu nitroglicerina; narcoticele si alcoolul.
» Afectiuni cardiacebradicardia (frecventa cardiaca scazuta), insuficienta cardiaca, infarct miocardic si tulburari de functionare ale valvelor cardiace.
» Tulburari hormonalehipotiroidism sau hipertiroidism, boala Addison (insuficienta suprarenaliana lenta), hipoglicemie (nivel scazut de glucoza in sange) si, in unele cazuri, diabet.
» Deshidratare – febra, varsaturile, diareea severa, excesul de diuretice sau de exercitii fizice pot duce la deshidratare. Aceasta poate cauza slabiciune, ameteli si oboseala. O complicatie potential fatala a deshidratarii este socul hipovolemic – diminuarea volumului sanguin circulant cauzeaza o scadere brusca a tensiunii arteriale si corespunde reducerii cantitatii de oxigen ce ajunge la tesuturi. In absenta unui tratament, socul hipovolemic poate provoca moartea in cateva minute sau ore.
» Hemoragia – o pierdere importanta de sange, cauzata de un traumatism sau de o hemoragie interna reduce cantitatea de sange din organism, ducand la hipotensiune arteriala.
» Septicemia (infectia generalizata) – deseori, infectiile pulmonare sau urinare reprezinta cauza septicemiei, care poate duce la o scadere potential fatala a tensiunii arteriale, numite soc septic.
» Reactie alergicasocul anafilactic este o reactie alergica potential fatala ce survine la persoanele cu alergie la unele medicamente (penicilina), alimente (alune) sau la intepaturile unor insecte (albine sau viespi). Socul anafilactic se caracterizeaza prin tulburari respiratorii, urticarie, prurit, inflamarea limbii si hipotensiune arteriala.
» Deficientele nutritionale – lipsa vitaminei B 12 si a acidului folic poate cauza anemie, care la randul sau, este o posibila cauza de hipotensiune arteriala.

Factori de risc

- varsta – hipotensiunea arteriala este mai frecventa la persoanele peste 60 ani
- deshidratare – de exemplu, in timpul exercitiilor fizice sau intr-un mediu cu temperaturi ridicate
- bauturile alcoolice – alcoolul dilata vasele sangvine, reducand presiunea arteriala. Conform unui studiu, consumul a peste 20 ml alcool pe zi favorizeaza hipotensiunea ortostatica.
- luarea unor medicamente – hipotensive, diuretice, vasodilatatoare, neuroleptice, anxiolitice, hipnotice sau antidepresive
- anumite boli ale sistemului nervos: boala Parkinson, sindromul Guillain-Barré, sindromul Shy – Drager; afectiuni cardiace, tulburari hormonale, etc.
- sarcina

Tratament

Hipotensiunea arteriala asimptomatica nu necesita tratament. In cazurile simptomatice, tratamentul depinde de cauza hipotensiunii (deshidratare, insuficienta cardiaca, diabet, hipotiroidism, etc.) Daca medicamentele sunt cele care determina scaderea valorilor tensionale, tratamentul consta in modificarea dozelor sau in renuntarea la medicamentele responsabile.

In cazurile in care cauza hipotensiunii arteriale nu este identificata, sau daca nu exista un tratament eficient, scopul este acela de a creste tensiunea arteriala si de a reduce semnele si simptomele. In functie de varsta, starea de sanatate si de tipul de hipotensiune arteriala in cauza, aceste obiective pot fi atinse prin mai multe metode: cresterea consumului de sare (numai cu aprobarea medicului, deoarece excesul de sare poate duce la insuficienta cardiaca, in special la varstnici), consumul de apa – este in special recomandat persoanelor cu TA mica. Lichidele cresc volumul sangvin si previn deshidratarea, doua aspecte importante in tratamentul hipotensiunii. Bandajele sau ciorapii elastici recomandati persoanelor cu vene varicoase pot fi utilizati si in cazul hipotensiunii arteriale, pentru a reduce acumularea sangelui in membrele inferioare.

Hipotensiunea ortostatica

Desi cauza hipotensiunii ortostatice nu poate fi tratata, anumite masuri pot reduce sau chiar elimina simptomele. De exemplu, persoanele sunt sfatuite sa nu se ridice brusc sau sa nu stea in picioare mult timp. Daca hipotensiunea ortostatica este cauzata de repausul prelungit la pat, este indicata cresterea perioadei de timp pe care pacientul o petrece stand in picioare.
Anumite masuri pot creste volumul sangvin: aporturile de lichide sunt recomandate, in timp ce consumul de alcool trebuie evitat. Persoanele care nu sufera de insuficienta cardiaca sau de hipertensiune arteriala sunt sfatuite sa consume sare. Totusi, supravegherea medicala este necesara, deoarece o dieta bogata in sodiu poate duce la insuficienta cardiaca, in special la varstnici.
Pentru persoanele cu simptome grave, se poate prescrie fludrocortizon – favorizeaza retentia de sodiu, ceea ce determina cresterea volumului sangvin. Fludrocortizon poate fi asociat cu midodrina, care favorizeaza constrictia arteriolelor.
Daca aceste masuri nu sunt eficiente, alte medicamente (pindolol si clonidina) pot ameliora hipotensiunea ortostatica la unele persoane. Totusi, efectele adverse ale acestor medicamente nu sunt deloc neglijabile, indeosebi la persoanele in varsta.

Hipotensiunea postprandiala

Luarea anumitor medicamente inainte de masa este uneori indicata. De exemplu, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene determina retentia de sodiu, ceea ce duce la cresterea volumului sangvin. Cafeina favorizeaza constrictia vaselor sangvine, dar trebuie consumata doar inaintea micului dejun, pentru a nu afecta somnul.
In cazul simptomelor grave, care nu raspund la aceste masuri, sau pentru persoanele spitalizate, injectiile cu octreotida pot fi efectuate pentru a reduce volumul de sange ce ajunge la intestin.


Data actualizare: 21-10-2013 | creare: 19-01-2007 | Vizite: 136843

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Hipotensiunea
  • Palpitațiile
  • Efectele stresului asupra sănătății inimii sunt diferite la femei și bărbați
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK