Mastita

Autor: ROmedic

Mastita
Mastita este o infectie a tesutului mamar care se manifesta prin durere, umflarea si inrosirea sanului. Mastita apare indeosebi la femeile care alapteaza, desi, foarte rar, survine si inafara lactatiei.

Deseori, mastita apare in primele sase saptamani dupa nastere (post-partum). Afectiunea determina stari de oboseala si epuizare fizica. Totusi, in unele cazuri, mastita survine mai tarziu in timpul alaptarii.

Mastita poate determina proaspetele mamici sa inceteze alaptarea mai devreme decat si-au propus. Dar sugarii pot fi alaptati la san chiar daca mama sufera de mastita.

Se pot distinge mai multe forme de mastita:

  • Mastita acuta (cel mai adesea, fara complicatii) se observa in general in timpul alaptarii si mai ales la inceputul lactatiei.
  • Mastita cronica este cauzata de infectii bacteriene recurente sau de o dereglare hormonala.
  • Mastita carcinomatoasa este o forma de cancer de san a carui evolutie este uneori grava.
  • Mastita granulomatoasaeste o forma rara, dar benigna de inflamatie a sanului. Evolutia sa este buna - mastita granulomatoasa regreseaza in mod spontan.

Cauzele mastitei

Mastita survine indeosebi in timpul alaptarii la san si se datoreaza unei infectii bacteriene, in conditiile in care sanul sau mamelonul este iritat sau crapat. Astfel, bacteriile patrund printr-o crapatura a pielii sau a mamelonului sau prin deschiderea unui canal galactofor. Cea mai comuna bacterie este Staphylococcus aureus, dar alte bacterii ca de exemplu Staphylococcus epidermis si Streptococi sunt uneori responsabile de infectie.

Aceste bacterii se gasesc in mod obisnuit pe suprafata pielii, dar pot cauza infectii doar in conditiile in care patrund in organism. Ele pot proveni din pielea mamei sau a sugarului, in special daca acesta are o infectie cutanata. O buna igiena, care consta in spalarea regulata a sanilor, va preveni multiplicarea bacteriilor in piele si va reduce riscurile de infectie.
 
In timpul alaptarii, mastita poate surveni si atunci cand sanii nu se golesc complet la fiecare supt. Acest lucru se poate intampla daca sugarul nu prinde in mod corect sfarcul. Astfel, sanii devin umflati si durerosi, dar simptomele nu sunt la fel de severe ca in cazul unei infectii. Daca un canal galactofor (canal care transporta laptele) este blocat sau infectat, aceleasi simptome pot sa apara.

Mastita care nu este asociata cu alaptarea poate avea numeroase cauze:
  • o infectie in alta regiune a corpului, cu bacterii sau virusuri (de exemplu, virusul care provoaca oreionul) se poate extinde la san
  • boli grave precum tuberculoza, sifilisul sau actinomicoza pot provoca mastita cronica, atunci cand germenii ajung la san
  • fumatul creste in mod dramatic riscurile unei forme de mastita, care provoaca durere si roseata in jurul mamelonului
  • mameloanele se pot infecta si deveni dureroase, in urma frecarii de haine - de exemplu in timpul exercitiilor fizice, in lipsa unui echipament corespunzator
  • piercingurile nesterilizate pot fi cauze de infectie a sanului

Factori de risc

  • Pielea iritata si crapata a mamelonului permite patrunderea bacteriilor, ce pot infecta ductul galactofor, ducand la mastita. Totusi, mastita poate surveni chiar daca mameloanele nu sunt crapate.
  • Un episod anterior de mastita in timpul alaptarii este un factor de risc pentru reaparitia inflamatiei tesutului mamar.
  • golirea incompleta a sanilor in timpul alaptarii
  • purtatul unui sutien prea stramt, care poate reduce fluxul laptelui
  • interventiile chirurgicale anterioare asupra sanilor, radioterapia, slabirea sistemului imunitar in urma unei chimioterapii
  • afectiuni imunitare (lupus).


Semne si simptome

Mastita acuta

  • o zona rosie, calda si dureroasa pe unul din sani
  • umflarea mamelonului
  • febra (peste 38ºC)
  • oboseala
  • durere sau senzatie de arsura in mod constant sau in timpul alaptarii
Aceste semne si simptome dispar in cateva zile sau in cateva saptamani.

Mastita cronica

  • senzatie de greutate a sanului
  • prezenta unor tumori multiple
  • scurgere prin mamelon
Aceste simptome sunt mai evidente in a doua parte a ciclui menstrual.

Diagnostic

Mastita este diagnosticata pe baza unui examen fizic, in cadrul caruia medicul va evalua semnele si simptomele (febra, frisoane). La inspectia sanilor, medicul va observa o zona rosie, neregulata si dureroasa la atingere. Ca parte a examinarii, medicul se va asigura ca pacienta nu are un abces mamar – o complicatie ce poate surveni atunci cand mastita nu este tratata prompt.

Alaturi de durere si de inflamatie, unele paciente prezinta noduli iar ganglionii limfatici axilari cresc in volum si devin durerosi. In majoritatea cazurilor, nodulii vor disparea odata cu tratarea mastitei. Dar, daca nodulul persista, este localizat fie pe san, fie in zona axilara, trebuie examinat pentru a se verifica daca este canceros.

Tratament

Mastita acuta

In cazul unei mastite acute, medicul prescrie un tratament de 10-14 zile cu antibiotice. Chiar daca semnele si simptomele se reduc sau dispar complet, este foarte important ca intregul tratament sa fie urmat.

Masurile de autoingrijire, precum aplicarea unor comprese reci, continuarea alaptarii sau consumul abundent de lichide poate contribui la combaterea infectiei.

Totusi, in cazul unei scurgeri de puroi prin mamelon, alaptarea trebuie intrerupta pe perioada in care tratamentul antibiotic duce la regresia infectiei locale. Uneori, mastita poate necesita o interventie chirurgicala. Reluarea alaptarii se poate face la 3 -4 saptamani dupa tratamentul chirurgical, cand sanul este complet cicatrizat.
Prezenta unei mastite nu este o contraindicatie definitiva pentru alaptare.

Mastita cronica

Tratamentul mastitei cronice poate apela, daca este necesar, la utilizarea de progesteron, danazol si bromocriptina.

Mastita granulomatoasa

Uneori, este necesara administrarea unui tratament ce contine corticoizi (cortizon). Trebuie semnalata totusi posibilitatea unei necroze (distrugere locala a tesutului) si aparitia unui lichid asemanator cu puroiul, ca in abcesul mamar.

Complicatii

Mastita poate avea urmatoarele complicatii:

  • Recurenta - dupa un episod de mastita, exista posibilitatea ca aceasta inflamatie a sanului sa apara din nou, in timpul alaptarii aceluiasi copil sau la copilul urmator. Recurenta mastitei poate fi pusa pe seama adoptarii cu intarziere a unui tratament sau a unui tratament insuficient.
  • Abcesul mamar - este o colectie de puroi dezvoltat la nivelul sanului. Abcesul necesita in general drenarea colectiei purulente. Aceasta complicatie a mastitei poate fi evitata prin adoptarea prompta a unui tratament.

Mastita este responsabila pentru durerea in timpul alaptarii, iar sugarul poate refuza laptele din sanul afectat, din cauza gustului sau diferit. Totusi, continuarea alaptarii (sau cel putin pomparea laptelui) este cel mai bun tratament pentru mastita. Nici infectia si nici tratamentul cu antibiotice nu vor afecta copilul.

Prevenire

Riscul aparitiei mastitei in timpul alaptarii poate fi redus daca:
  • se evita umplerea sanilor pana devin durerosi (angorjati)
  • se asigura ca sanii sunt goliti complet la fiecare supt, prin pomparea laptelui, daca este necesar
  • Inainte de a pune sugarul la celalalt san, mama trebuie sa se asigure ca primul san este golit complet. Daca la al doilea san suptul dureaza mai putin, acesta trebuie oferit prima data la urmatorul supt.
  • se alterneaza sanul cu care se incepe la fiecare alaptare
  • sugarul este  pus la san in mod corespunzator - trebuie sa cuprinda intreaga areola a sanului si nu doar sfarcul
  • pozitia de alaptare este schimbata de la un supt la altul
  • sugarul nu este lasat sa raneasca mameloanele in timpul suptului
  • se adopta unele masuri de igiena: spalarea regulata, evitand frecarea sau utilizarea de sapunuri parfumate ce pot irita mameloanele dureroase si uscarea completa a sanilor.

Spalarea frecventa si uscarea cu atentie a sanilor contribuie si la prevenirea mastitei care nu este asociata cu alaptarea. Femeile care practica sporturi intense trebuie sa poarte un sutien special, care sa le protejeze sanii de contactul agresiv cu hainele. Piercingurile trebuie mentinute curate si sterilizate, in special atunci cand sunt noi iar pielea nu este inca vindecata.

Data actualizare: 02-12-2013 | creare: 16-01-2007 | Vizite: 123024

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Sânii
  • Auto-examinarea sânilor
  • In perioada alaptarii voi mai putea iesi din casa?
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK