Mastita

Mastita este o infectie a tesutului mamar care se manifesta prin durere, umflarea si inrosirea sanului. Mastita apare indeosebi la femeile care alapteaza, desi, foarte rar, survine si inafara lactatiei.

Deseori, mastita apare in primele sase saptamani dupa nastere (post-partum). Afectiunea determina stari de oboseala si epuizare fizica. Totusi, in unele cazuri, mastita survine mai tarziu in timpul alaptarii.

Mastita poate determina proaspetele mamici sa inceteze alaptarea mai devreme decat si-au propus. Dar sugarii pot fi alaptati la san chiar daca mama sufera de mastita.

Se pot distinge mai multe forme de mastita:

1.Mastita acuta (cel mai adesea, fara complicatii) se observa in general in timpul alaptarii si mai ales la inceputul lactatiei.
2.Mastita cronica este cauzata de infectii bacteriene recurente sau de o dereglare hormonala.
3.Mastita carcinomatoasa este o forma de cancer de san a carui evolutie este uneori grava.
4.Mastita granulomatoasa este o forma rara, dar benigna de inflamatie a sanului. Evolutia sa este buna - mastita granulomatoasa regreseaza in mod spontan.


Cauzele mastitei:

Mastita survine indeosebi in timpul alaptarii la san si se datoreaza unei infectii bacteriene, in conditiile in care sanul sau mamelonul este iritat sau crapat. Astfel, bacteriile patrund printr-o crapatura a pielii sau a mamelonului sau prin deschiderea unui canal galactofor. Cea mai comuna bacterie este  Staphylococcus aureus, dar alte bacterii ca de exemplu Staphylococcus epidermis si Streptococi sunt uneori responsabile de infectie.

Aceste bacterii se gasesc in mod obisnuit pe suprafata pielii, dar pot cauza infectii doar in conditiile in care patrund in organism. Ele pot proveni din pielea mamei sau a sugarului, in special daca acesta are o infectie cutanata. O buna igiena, care consta in spalarea regulata a sanilor, va preveni multiplicarea bacteriilor in piele si va reduce riscurile de infectie.
 
In timpul alaptarii, mastita poate surveni si atunci cand sanii nu se golesc complet la fiecare supt. Acest lucru se poate intampla daca sugarul nu prinde in mod corect sfarcul. Astfel, sanii devin umflati si durerosi, dar simptomele nu sunt la fel de severe ca in cazul unei infectii. Daca un canal galactofor (canal care transporta laptele) este blocat sau infectat, aceleasi simptome pot sa apara.

Mastita care nu este asociata cu alaptarea poate avea numeroase cauze:

» o infectie in alta regiune a corpului, cu bacterii sau virusuri (de exemplu, virusul care provoaca oreionul) se poate extinde la san
» boli grave precum tuberculoza, sifilisul sau actinomicoza pot provoca mastita cronica, atunci cand germenii ajung la san
» fumatul creste in mod dramatic riscurile unei forme de mastita, care provoaca durere si roseata in jurul mamelonului
» mameloanele se pot infecta si deveni dureroase, in urma frecarii de haine - de exemplu in timpul exercitiilor fizice, in lipsa unui echipament corespunzator
» piercingurile nesterilizate pot fi cauze de infectie a sanului

Factorii de risc

» Pielea iritata si crapata a mamelonului permite patrunderea bacteriilor, ce pot infecta ductul galactofor, ducand la mastita. Totusi, mastita poate surveni chiar daca mameloanele nu sunt crapate.
» Un episod anterior de mastita in timpul alaptarii este un factor de risc pentru reaparitia inflamatiei tesutului mamar
» golirea incompleta a sanilor in timpul alaptarii
» purtatul unui sutien prea stramt, care poate reduce fluxul laptelui
» interventiile chirurgicale anterioare asupra sanilor, radioterapia, slabirea sistemului imunitar in urma unei chimioterapii
» afectiuni imunitare (lupus)