Galactoree - Scurgeri mamelonare

Galactoreea se manifesta prin secretia de lapte prin mamelon, in afara momentelor de alaptare a copilului la san. Ea poate afecta ambii sani (galactoree bilaterala) sau se poate produce doar dintr-un singur mamelon (unilaterala).

Galactoreea nu este o afectiune anume, ci un semn al unei alte boli. Desi afecteaza cel mai adesea femeile, galactoreea poate surveni si la barbati.

Galactoreea la femei poate fi determinata de stimularea excesiva a glandelor mamare, efecte secundare ale medicamentelor sau de tulburari ale hipotalamusului sau ale glandei pituitare.

Galactoreea la barbati se asociaza cu disfunctia erectila si cu scaderea libidoului datorate deficientei de testosteron (hipogonadism masculin). Uneori cauzele galactoreei nu pot fi identificate, dar cel mai adesea sunt reprezentate de cresterea nivelului de prolactina, hormonul care stimuleaza secretia lactata.

Galactoreea apare uneori si la nou-nascuti. Nivelul ridicat de estrogen patrunde prin placenta in sangele fatului, determinand dezvoltarea tesutului mamar, ceea ce poate antrena secretia de lapte.

Secretiile mamare nu sunt intotdeauna un semn al cancerului de san. Poate fi vorba de un fenomen normal (fiziologic) chiar si la o femeie dupa menopauza. In aproximativ 10% din cazuri secretia mamara indica un cancer de san. Cel mai frecvent insa, scurgerea mamara care contine sange se datoreaza unui papilom intraductal (tumora benigna).

Galactoreea afecteaza indeosebi femeile cu varste intre 20 si 35 ani care au avut cel putin o sarcina.

Cauze pentru galactoree

Galactoreea este cauzata de un exces de prolactina – hormonul responsabil de secretia laptelui (lactatie) dupa nastere. Prolactina este produsa de hipofiza, o glanda situata la baza creierului, care regleaza activitatea mai multor hormoni.

Printre cauzele galactoreei se numara:

• unele medicamente: anxiolitice, antidepresive si antihipertensive
• plante: fenicul, anason, sau seminte de schinduf
• contraceptive
• o tumora hipofizara benigna (prolactinom) sau o alta afectiune a hipofizei
• hipotiroidism (deficienta hormonului tiroidian)
• o boala renala cronica
• stimularea excesiva a sanilor (in urma unor autoexaminari frecvente a sanilor, de exemplu)
• afectarea nervilor de la nivelul toracelui (de exemplu in timpul unei interventii chirurgicale sau al unei arsuri)
• leziune a maduvei spinarii

La barbat, hiperprolactinemia (exces de prolactina in sange) antreneaza:

• ginecomastie (dezvoltare excesiva a tesutului glandular si a tesutului mamar)
• scadere a libidoului
• impotenta
• oligospermie (numar scazut de spermatozoizi in lichidul seminal), insotita de sterilitate si de o scadere a nivelului de testosteron din sange

In cazul cresterii dimensiunilor hipofizei, apare cefaleea insotita de tulburari vizuale (in special in cazul unui adenom hipofizar).

Semne si simptome

Galactoreea se manifesta prin scurgeri mamelonare, de obicei albe sau limpezi, dar care pot fi si galbene sau verzi. Galactoreea nu include si secretiile mamare sangvinolente (care contin sange).

Scurgerile mamare se pot produce fie spontan, fie in urma presarii sanilor si pot fi persistente sau intermitente.

Secretiile mamare sangvinolente, spontane si persistente, ce provin dintr-un singur duct, pot fi un semn al unui cancer de san. In schimb, secretiile care implica mai multe ducte mamare si se produc dupa stimularea sanilor si nu in mod spontan, indica mai curand o afectiune benigna (necanceroasa).

Natura lichidului care se scurge din mamelon nu este definita cu exactitate. Un sfert din femeile care au avut cel putin o sarcina prezinta secretii mamare fara semnificatie clinica.
In general:

• secretiile mamare albe au o compozitie lipidica, astfel incat se poate afirma ca este vorba despre lapte
• secretiile verzui pot fi provocate de modificari fibrochistice si necesita efectuarea de analize
• secretiile mamare de culoare rosie traduc prezenta sangelui, iar in acest caz se suspecteaza un cancer de san

Trebuie sa se faca distinctia intre secretiile mamare cu aspect asemanator laptelui (secretii lactate) care poarta denumirea de galactoree si secretiile sangvinolente (ce contin sange).
In mod general, secretiile unilaterale (dintr-un singur mamelon) sunt asociate cu un risc de tumora canceroasa. Pe de alta parte, faptul ca secretia survine in mod izolat, in absenta altor simptome si mai ales a unei tumori este un semn bun.
O scurgere de sange prin mamelon nu traduce in mod sistematic prezenta unei tumori canceroase a sanului. De fapt, intr-un caz din doua secretiile sangvinolente au o cauza benigna.

Galactoreele (indeosebi bilaterale) - adica secretiile lactate, se poate afirma ca intr-un caz din 3 ele sunt rezultatul unei dereglari a nivelului de prolactina. Prolactina este un hormon de natura proteica, secretat de hipofiza, in special de lobul sau anterior.
In alte cazuri, ele sunt asociate cu o afectiune benigna a sanului si mai rar, cu o patologie canceroasa.

Diagnostic

Medicul va pune intrebari legate de antecedentele medicale si va efectua un examen al sanului, pentru a depista prezenta unui nodul. De asemenea, poate fi colectata o mostra din secretia mamara, urmand a fi analizata in laborator.

Prelevarile si analiza secretiei lactate provenind din mamelon furnizeaza anumite informatii. Studiul celulelor care compun aceasta secretie pune uneori in evidenta prezenta de celule galactoforice (care provin din canalele si orificiile galactofore), ceea ce traduce frecvent o patologie benigna.

Pacienta cu galactoree va fi intrebata daca:

• are cicluri menstruale regulate
• are dificultati in a obtine o sarcina
• ia medicamente
• sufera de dureri de cap sau are probleme de vedere

Cand galactoreea este asociata cu o sterilitate sau cu o amenoree (absenta anormala a menstruatiei), este necesara practicarea unei dozari a prolactinei din sange.

Daca in timpul examenului clinic al sanului se descopera un nodul sau o alta anomalie, se vor efectua teste imagistice – mamografie sau ecografie. Acestea pot pune in evidenta prezenta unor microcalcificari si a modificarii ductelor, dar si prezenta unor chisturi sau adenoame (tumori benigne care se dezvolta pe o glanda). Galactografia consta in vizualizarea canalelor galactofore, dupa injectarea unei substante de contrast si furnizeaza informatii legate de localizarea eventualelor chisturi minuscule. In unele cazuri, imaginile radiologice, interpretate de un specialist in mamografie, duc la suspectarea unei tumori maligne.

De asemenea, o biopsie poate fi practicata pentru a verifica prezenta cancerului.

Daca rezultatele dozarilor hormonale indica un nivel ridicat de prolactina in sange, o investigatie RMN (rezonanta magnetica nucleara) poate fi efectuata pentru a se pune in evidenta o eventuala tumora sau alta anomalie a hipofizei.

Tratament

Tratamentul depinde de tipul de galactoree in cauza:

• In cazul unui adenom hipofizar (prolactinom), se recomanda exereza (indepartarea chirurgicala) pentru adenoamele mari asociate cu alte semne clinice.
• Bromocriptina – medicament utilizat de asemenea in boala Parkinson – este prescrisa dupa tratamentul chirurgical atunci cand exista o hiperprolactinemie (crestere semnificativa a prolactinei din sange) persistenta.
• Microadenoamele sunt in general tratate cu bromocriptina, administrata in doze progresive, in timp ce este controlata prolactinemia (nivelul de prolactina din sange).
• In ceea ce priveste tratamentul secretiilor mamare benigne, ce trebuie supravegheate clinic (de catre medic) si prin examene complementare (mamografii), este posibila utilizarea medicamentelor antiinflamatorii nesteroidiene (care nu contin cortizon).
• Daca tratamentul medicamentos urmat este considerat a fi cauza galactoreei, el trebuie intrerupt sau modificat.
• In cazul unui hipotiroidism (deficienta a hormonului tiroidian), terapia de substitutie cu hormoni tiroidieni va opri secretiile mamare.
• Extirparea canalelor galactofore (canalele care transporta laptele) este practicata in cazul unei secretii mamare atunci cand palparea sanilor si mamografia nu pun in evidenta o tumora sau leziuni.