O nouă perspectivă a tratamentului în diabet și obezitate

Un studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition a investigat efectele diferitelor condiții metabolice, inclusiv obezitatea, toleranța scăzută la glucoză și diabetul zaharat de tip 2, asupra secreției peptidei similare glucagonului 1 (GLP-1). Cercetătorii au examinat modul în care diverse abordări dietetice pot modula secreția de GLP-1, un hormon gastrointestinal important în managementul obezității și a diabetului tip 2.
GLP-1, produs de celulele L enteroendocrine, joacă un rol crucial în reglarea funcției pancreatice, glicemiei, sațietății și aportului alimentar. Studiile au arătat că GLP-1 este influențat de nutrienți și poate fi stimulat de fibrele dietetice și acizii grași cu lanț scurt. Deși există o reducere a secreției de GLP-1 în diabet, analogii GLP-1 au avut succes terapeutic, ceea ce a stimulat cercetarea pentru îmbunătățirea secreției endogene de GLP-1 prin ajustări dietetice.

Studiul a analizat răspunsul GLP-1 la un test oral standard de toleranță la glucoză și la teste de toleranță la mese mixte, observând variații în nivelurile și răspunsurile GLP-1 în diferite grupuri. Rezultatele au indicat că compoziția mesei poate influența semnificativ secreția de GLP-1, cu intervenții care includ alimente pe bază de plante, mese vegane sau un conținut mai mare de fibre și proteine, arătând o creștere a secreției postprandiale de GLP-1.

Studiile pe termen mediu și lung privind efectele dietetice asupra secreției GLP-1 sunt limitate, dar sugerează că dietele sănătoase, cum ar fi paleo sau mediteraneene, pot îmbunătăți secreția de GLP-1. De asemenea, s-a observat că un conținut crescut de proteine contribuie la îmbunătățiri susținute ale nivelurilor de GLP-1.

Efectele intervențiilor prebiotice, probiotice și sinbiotice asupra secreției GLP-1 au arătat rezultate neconcludente, necesitând cercetări suplimentare și metodologii standardizate. Factorii dietetici care influențează secreția GLP-1 includ IMC, pierderea în greutate, toleranța la glucoză, compoziția mesei, mărimea și procesarea acesteia, genul și microbiota intestinală.

În concluzie, studiul subliniază nevoia de cercetare suplimentară pentru a înțelege mai bine modul în care intervențiile dietetice pe termen lung și modelele alimentare pot influența secreția de GLP-1 și pot contribui la prevenirea și tratamentul holistic al condițiilor metabolice.

sursa: News Medical
foto: Inna Dodor / Shutterstock