Prolaps uterin

Autor: ROmedic

Prolaps uterin
Uterul este sustinut in cavitatea pelviana de catre muschi, tesuturi si ligamente ce formeaza planseul pelvin. Uneori, din cauza unei sarcini sau nasteri dificile, acesti muschi slabesc, iar sustinerea uterului devine deficitara. Pe masura ce femeia inainteaza in varsta, in conditiile scaderii nivelului de estrogen (hormoni feminini), uterul poate cobori in vagin - prolaps uterin.

Prolapsul uterin afecteaza indeosebi femeile dupa menopauza, sau cele care au nascut pe cale naturala o data sau de mai multe ori. Afectarea tesuturilor conjunctive in timpul sarcinii si nasterii, alaturi de efectele gravitatiei si de scaderea nivelului de estrogen pot slabi muschii pelvici si constituie tot atatea cauze ale prolapsului uterin.

Relaxarea sau slabirea muschilor si a tesutului fibros al perineului determina coborarea uterului in vagin in diferite grade, de la o deplasare minima pana la exteriorizarea completa a acestuia prin vulva.

Cazurile usoare de prolaps uterin nu necesita tratament. In schimb, pacientele care se confrunta cu disconfort sau cu afectarea calitatii vietii ca urmare a acestei afectiuni, pot beneficia de o interventie chirurgicala, sau pot opta pentru unele dispozitive speciale de sustinere (pesare), care se introduc in vagin.

Prolapsul uterin, de diferite grade afecteaza pana la 30% din femeile care au nascut copii. Prolapsul uterin este mai frecvent la femeile de varsta a treia si este rar la femeile nulipare sau la cele care nu au ajuns la menopauza.

Alte afectiuni pot fi asociate cu prolapsul uterin, deoarece slabesc muschii care sustin uterul in pozitie normala:
  • cistocel - prolapsul unei parti a vezicii urinare in vagin, ducand la urinare frecventa, senzatie imperioasa de a urina, sau incontinenta urinara
  • enterocel - prolapsul unei portiuni de intestin subtire - se manifesta printr-o senzatie de tragere care dispare in decubit
  • rectocel - prolapsul rectului

Semne si simptome

Prolapsul uterin este suparator si uneori foarte dureros. Unele femei nu prezinta simptome, iar afectiunea este descoperita doar in timpul unei examinari efectuate din alte motive. Totusi, majoritatea femeilor cu prolaps vor avea o senzatie de greutate in pelvis. Daca prolapsul este de gradul doi sau trei, uterul poate fi vazut (procidenta).

Simptomele tind sa fie mai putin suparatoare dimineata, sau dupa o perioada lunga de stat jos si se agraveaza in timpul zilei, in special daca femeia sta mult timp in picioare.


Gradul de severitate al prolapsului uterin variaza foarte mult. Prolapsul de gradul 1 nu determina aparitia simptomelor, in timp ce un prolaps de gravitate medie se va manifesta prin:

  • senzatie de greutate sau de tragere in jos a pelvisului
  • durere in timpul raporturilor sexuale (dispareunie)
  • durere lombara
  • durere la mers
  • durere in timpul mictiunii

Cauze si factori de risc

Sarcina, in special in cazul copiilor cu greutate mare la nastere constituie principala cauza a relaxarii si slabirii muschilor, care duce la prolaps uterin. Pierderea tonusului muscular asociata cu inaintarea in varsta si reducerea post menopauza a cantitatii de estrogen pot contribui la prolapsul uterin. Rar, acesta poate fi cauzat de o tumora in cavitatea pelvina.

Cauzele prolapsului uterin sunt:
  • nasterea - in special dupa o sarcina cu probleme sau in cazul copiilor cu greutate mare la nastere
  • menopauza si inaintarea in varsta - aceasta duce la scaderea nivelului de estrogen, ceea ce are drept efect slabirea muschilor si pierderea tonusului muscular
  • ridicarea de greutati - poate duce la afectarea muschilor pelvieni
  • surplusul ponderal sau obezitatea - este o sursa suplimentara de presiune in zona abdominala
  • chirurgia pelvina - histerectomia sau repararea vezicii
  • constipatia cronica

Factori de risc

Urmatorii factori pot creste riscul de prolaps uterin:
  • sarcina si nasterea vaginala
  • nasterea unui copil cu greutate mare
  • varsta
  • ridicarea frecventa a greutatilor
  • tuse cronica
  • constipatia

Unele afectiuni, precum obezitatea, constipatia cronica si boala pulmonara obstructiva cronica pot solicita muschii si tesuturile conjunctive de la nivelul pelvisului, contribuind la aparitia sau agravarea prolapsului uterin.

Diagnostic

Examinarea pelvina, efectuata de medicul ginecologic, va identifica semnele de prolaps uterin. Examinarea se realizeaza atat in conditii de repaus cat si de efort, inclusiv in pozitie ortostatica, si cu vezica plina, pentru a se evidentia incontinenta urinara.


Medicul va pune intrebari legate de antecedentele medicale, despre numarul sarcinilor si a nasterilor vaginale.


Uneori este necesara o ecografie sau o examinare RMN (rezonanta magnetica nucleara) pentru a evalua gradul prolapsului uterin. Gradul 2 sau 3 de prolaps pot fi diagnosticate fara examinare interna, deoarece uterul se exteriorizeaza prin vulva.

Complicatii

In cazurile grave de prolaps uterin, pot aparea rani (ulceratii) ale vaginului si (rar) infectii.
Prolapsul uterin este asociat cu prolapsul altor organe pelvine, printre care cel al vezicii urinare si rectului. Vezica poate proemina in partea anterioara a vaginului, cauzand un cistocel care se manifesta prin dificultati in mictiune si poate duce la cresterea riscurilor de infectii ale tractului urinar.

Prolapsul rectului se numeste rectocel si are ca simptome constipatie sau hemoroizi.

Tratament pentru prolaps uterin

Pierderea in greutate, renuntarea la fumat sau tratarea bolilor asociate (afectiuni pulmonare, de exemplu) pot incetini evolutia prolapsului uterin.
In cazurile de prolaps usor, fie asimptomatic, fie cu simptome care nu sunt suparatoare, tratamentul nu este necesar. Dar, odata cu inaintarea in varsta, sustinerea uterului se poate deteriora, ceea ce necesita adoptarea unui tratament in viitor.

Modificarea stilului de viata

La pacientele supraponderale sau obeze, medicul poate recomanda unele metode de a atinge o greutate sanatoasa si de a o mentine. Exercitiile pentru intarirea muschilor pelvieni (exercitiile Kegel) pot fi de folos.

Medicul poate recomanda si evitarea activitatilor care necesita ridicarea de greutati.

Pesarele vaginale

Un pesar este un dispozitiv ce se introduce in vagin si este creat pentru a sustine uterul in pozitia normala. Pesarul poate fi o forma de tratament temporara sau permanenta.
Medicul va cere pacientei sa se intoarca la cateva zile dupa inserarea pesarului pentru a se asigura ca dispozitivul este in pozitia corecta.
Desi aceasta alternativa de tratament poate controla simptomatologia prolapsului, ea nu este de folos femeilor cu prolaps uterin in grad avansat. In plus, pesarele pot irita tesuturile vaginale, creand ulceratii. Unele femei care utilizeaza pesare observa secretii vaginale urat mirositoare, necesitand indepartarea si curatarea dispozitivelor.

Tratamentul chirurgical

Daca modificarea stilului de viata sau utilizarea pesarelor nu sunt eficiente in reducerea simptomelor de prolaps uterin, tratamentul chirurgical este urmatoarea optiune. Interventia consta in refacerea muschilor planseului pelvic, prin grefarea de tesut, astfel incat sa se intareasca sustinerea organelor pelvine.
Nu toate pacientele sunt candidate pentru acest tip de operatie. In cazul femeilor care intentioneaza sa aiba copii, sarcina si nasterea pot solicita tesuturile conjunctive ale uterului, anuland beneficiile refacerii chirurgicale. De asemenea, pentru femeile in varsta riscurile unei interventii chirurgicale sunt prea mari; utilizarea pesarelor fiind cel mai bun tratament in cazul lor.
Deseori, medicii recomanda indepartarea chirurgicala a uterului (histerectomie).

Prevenire

Desi prolapsul uterin nu poate fi prevenit, se pot lua masuri pentru a reduce factorii de risc asociati cu aceasta problema prin:


  • mentinerea unei greutati sanatoase
  • practicarea de exercitii Kegel. Intrucat sarcina si nasterea pot slabi muschii si tesutul conjunctiv al planseului pelvin, aceste exercitii sunt deosebit de utile pentru prevenirea prolapsului genital. Exercitiile Kegel constau in contractia si relaxarea repetata a muschilor pelvini. Pentru a practica aceste exercitii, se contracta muschii ca si cum s-ar incerca sa se opreasca fluxul urinar. Muschii pelvici se tin incordati timp de 5 secunde, apoi se relaxeaza. Intreaga operatiune se repeta. Exercitiile trebuie efectuate de cateva ori pe zi.
  • controlarea tusei. Tusea cronica dispare prin tratarea bronsitei si prin renuntarea la fumat.
  • Luarea de estrogen dupa menopauza pare sa contribuie la mentinerea tonusului muscular, inclusiv a muschilor pelvici la femeile de varsta a treia. Totusi, terapia de substitutie hormonala comporta si riscuri.

Data actualizare: 02-12-2013 | creare: 22-07-2007 | Vizite: 71001

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Când apare ruptura uterină
  • Informează-te despre fibromul uterin
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK