Bronzarea la solar

Bronzarea la solar

©

Autor:

Bronzarea la solar
Foarte popular datorită bronzului uniform È™i rapid pe care îl oferă în orice sezon, solarul este un dispozitiv a cărui utilizare implică o serie de riscuri pentru sănătate, cu atât mai mari cu cât bronzarea la solar este o practică frecventă, care a început de la o vârstă tânără (sub 30 de ani).

Cum are loc bronzarea la solar?

Expunerea excesivă la radiaÈ›ii ultraviolete, indiferent că acestea provin de la soare sau de la dispozitive artificiale, precum solarele, este cea care stimulează apariÈ›ia bronzului. Când stăm la soare sau suntem la o È™edință la solar, celulele din piele numite melanocite produc mai multă melanină (pigmentul care dă pielii culoare), cu scopul de a proteja pielea de radiaÈ›iile ultraviolete È™i rezultă o pigmentare mai intensă, respectiv bronzul. (1), (2)

Cu alte cuvinte, bronzul este o reacÈ›ie la pielii la expunerea la radiaÈ›iile ultraviolete È™i mecanismul natural de apărare al organismului împotriva acestora.

RadiaÈ›iile UVA pătrund adânc în piele È™i sunt cele responsabile pentru apariÈ›ia bronzului, în timp ce radiaÈ›iile UVB afectează celulele din stratul superior al pielii, provocând arsurile solare. Mult timp oamenii de È™tiință le-au considerat pe cele UVB ca fiind cele mai periculoase, pentru că arsurile solare sunt asociate cu melanomul malign (tipul de cancer de piele cel mai fatal), însă studiile realizate după 1980 au arătat că È™i radiaÈ›iile UVA cresc riscul de cancer de piele, fiind totodată principala cauză a îmbătrânirii premature a pielii (fotoîmbătrânire).

Mai există un al treilea tip, radiaÈ›iile UVC (emise doar de soare), considerate inofensive, pentru că sunt în general filtrate de stratul de ozon È™i nu ajung pe pământ. (3)
Solarele emit ultraviolete de tip A È™i B, predominant radiaÈ›ii UVA. Însă, conform OrganizaÈ›iei Mondiale a Sănătății, solarele create în ultimii ani produc mai multe radiaÈ›ii UVB, pentru a imita mai bine lumina solară È™i pentru a grăbi procesul de bronzare. (4)

RadiaÈ›iile sunt emise în solar prin intermediul tuburilor fluorescente sau a lămpilor luminescente. Însă radiaÈ›iile UVA produse pot fi de până la 3 ori mai intense decât cele emise de soare la prânz, iar cele UVB se pot apropia de cele ale soarelui intens. (3)

Tuburile pot fi de culoare roz, albastră sau verde, fără să existe vreo diferență între acestea în ceea ce priveÈ™te radiaÈ›iile UV. Tuburile pentru zona feÈ›ei È™i a gâtului oferă un nivel de protecÈ›ie mai ridicat È™i sunt complementare celorlalte tuburi de bronzare, ajutând la obÈ›inerea unui bronz mai uniform. Dispozitivele care produc artificial raze ultraviolete pot avea diverse forme si dimensiuni - cabine, paturi sau lămpi.

Solarul - riscuri și beneficii

Riscuri

Principalul risc la care se expun persoanele care aleg să se bronzeze la solar este cel de cancer de piele. IARC (AgenÈ›ia InternaÈ›ională pentru Cercetare în Cancer a OrganizaÈ›iei Mondiale a Sănătății) a introdus în 2009 solarele È™i alte dispozitve de bronzare artificială în clasa agenÈ›ilor carcinogeni. (5)

Expunerea excesivă la ultraviolete este responsabilă pentru mai multe cazuri de cancer de piele decât este fumatul pentru cele de cancer pulmonar!

Studiile au indicat o creÈ™tere a riscului de melanom malign, carcinom spinocelular È™i carcinom bazocelular, cauzată de expunerea la radiaÈ›iile ultraviolete, indiferent că acestea provin de la soare sau de la solar. DeÈ™i solarul este considerat de unele persoane o metodă de bronzare mai sigură, datorită posibilității de a controla timpul de expunere, se pierde din vedere faptul că intensitatea radiaÈ›iilor emise de tuburile fluorescente ale solarelor poate fi de 2-3 ori mai mare decât cele emise de soarele de la ora prânzului. În plus, la nivelul expunerii se adaugă È™i tipul de piele al persoanei È™i vârsta (o piele mai deschisă la culoase È™i o vârstă mai mică predispun persoana la un risc mai mare decât în cazul unei pieli cu un pigment de culaore mai închis, la o vârstă mai înaintată).

Radiațiile UV pot favoriza apariția cancerului de piele prin două mecanisme:
  • ultravioletele produc mutaÈ›ii la nivelul ADN-ului din celulele pielii, ceea ce stimulează creÈ™terea anormală a acestora;
  • ultravioletele slăbesc sistemul imun, făcând organismul mult mai vulnerabil la acÈ›iunea celulelor canceroase agresive.

Cu cât expunerea excesivă la radiaÈ›iile UV are loc de la o vârstă mică, cu atât creÈ™te riscul dezvoltării melanomului malign de-a lungul vieÈ›ii, iar începerea utilizării solarului înainte de vârsta de 35 de ani duce la o creÈ™tere a riscului de melanom malign de până la 75%.
De asemenea, IARC a identificat o asociere între utilizarea solarului È™i riscul apariÈ›iei melanomului ocular. (2), (6), (7)

Mai multe informaÈ›ii despre bronzarea la solar È™i cancerul de piele găsiÈ›i în acest articol.

Riscului crescut de cancer i se adaugă și alte efecte negative:
  • asupra pielii (fotoîmbătrânirea, apariÈ›ia ridurilor È™i a petelor, înmulÈ›irea pistruilor, scăderea elasticității È™i fermității, posibile alergii la nivelul pielii, mai ales la persoanele cu pielea sensibilă);
  • asupra ochilor (expunerea la radiaÈ›iile UV fără protecÈ›ia ochilor poate creÈ™te riscul de cataractă sau fotokeratită);
  • asupra sistemului imun (supraexpunerea la ultraviolete poate afecta funcÈ›ionarea normală a sistemului de apărare al pielii, făcând-o mult mai sensibilă la lumină, dar È™i  sistemul imun, prin scăderea eficienÈ›ei imunizărilor È™i reacÈ›iile la unele medicamente administrate). (5), (7)

Bronzarea se pare că poate provoca dependență, ca urmare a eliberării de endorfine sub acÈ›iunea radiaÈ›iilor UV. În 2011, cercetătorii de la University of Texas Southwestern Medical Center au publicat un studiu în cadrul căruia au monitorizat activitatea cerebrală a persoanelor care se bronzau la solar de cel puÈ›in 3 ori pe săptămână. Monitorizarea cerebrală s-a realizat în două etape: o dată radiaÈ›iile UV de la solare erau blocate, în cealaltă sesiune bronzarea se realiza fără nicio intervenÈ›ie, iar participanÈ›ii nu È™tiau în care dintre È™edinÈ›e primeau radiaÈ›iile reale sau filtrate. Scanările cerebrale au arătat că radiaÈ›iile ultraviolete reale activau zonele din creier care sunt de obicei activate la cei cu dependenÈ›e. Mai mult, participanÈ›ii îÈ™i puteau da seama dacă sunt expuÈ™i la un nivel intens de radiaÈ›ii sau nu. (8), (9)

Trebuie menÈ›ionat că în unele state din SUA È™i Europa, persoanelor sub 18 ani le este interzisă bronzarea la solar, în timp ce în Australia È™i Brazilia, orice dispozitiv care emite artificial radiaÈ›ii este interzis tuturor, indiferent de vârstă. (6)

Beneficii

Persoanele care apelează la solar o fac de obicei din motive estetice, pentru că obÈ›in astfel un bronz uniform, într-un timp relativ scurt comparativ cu expunerea la soare. De asemenea, la solar se pot bronza È™i în sezonul rece.

Printre beneficii, se mai menÈ›ionează în literatura de specialitate È™i o îmbunătățire a dispoziÈ›iei, determinată de eliberarea de endorfine sub influenÈ›a razelor UV. O altă posibilă explicaÈ›ie ar putea fi faptul că persoanele bronzate arată mai bine (bronzul oferă un aspect mai plăcut È™i mai sănătos), ceea ce le face să se simtă mai bine. De exemplu, un studiu comparativ realizat pe 100 de participanÈ›i, publicat în 2008, a arătat că 81% dintre tinerii intervievaÈ›i în 2007 consideră că bronzul  îmbunătățeÈ™te aspectul fizic, comparativ cu doar 58% dintre cei intervievaÈ›i în 1988, care aveau aceeaÈ™i credință. (10), (11)

AtenÈ›ie! Aceste beneficii trebuie puse în balanță alături de riscurile pe care expunerea la radiaÈ›iile UV le implică pentru sănătate.

În industria dispozitivelor de bronzare artificială mai sunt vehiculate încă două presupuse beneficii:
stimularea producÈ›iei de vitamina D, esenÈ›ială pentru sănătatea oaselor; aportul acesteia în organism se poate face însă È™i prin alimentaÈ›ie sau administrarea de vitamina D sub formă de suplimente alimentare, fără să fie necesară expunerea la razele ultraviolete;
crearea unui bronz de protecÈ›ie, care va proteja împotriva arsurilor solare; acest bronz este însă echivalentul unei creme cu factor de protecÈ›ie de cel mult 4, ceea ce nu previne arsurile solare.

Mai multe informaÈ›ii despre acest mit găsiÈ›i pe larg în acest articol.

Nu utilizați solarul dacă...

O meta-analiză publicată în 2014 despre bronzarea la solar a arătat că este o practică extrem de răspândită, la care apelează mai ales adolescentele È™i tinerele femei. (5)

InstituÈ›ii medicale precum OMS (OrganizaÈ›ia Mondială a Sănătății), ACS (American Cancer Society), CDC (Centers for Disease Control and Prevention) È™i FDA (Food and Drug Administration) recomandă tuturor evitarea utilizării solarelor din raÈ›iuni de siguranță pentru sănătate, cu atât mai mult celor aflate la risc. Conform OMS, nu ar trebui să se bronzeze la solar persoanele care:
  • au tipul de piele I sau II (ceea ce înseamnă că nivelul de melanină produs este foarte mic, pielea nu se bronzează È™i este predispusă la arsuri solare);
  • au vârsta sub 18 ani;
  • prezintă numeroase aluniÈ›e;
  • au tendinÈ›a de dezvolta pistrui;
  • în copilărie s-au confruntat cu mai multe episoade de arsuri solare;
  • au pielea afectată de expunerea la soare;
  • prezintă leziuni maligne sau pre-maligne la nivelul pielii;
  • se află sub tratament cu medicamente care le-ar putea creÈ™te sensibilitatea la radiaÈ›iile UV. (2), (4)

Măsuri de precauție

Dacă alegeți totuși această metodă pentru a vă bronza, asigurați-vă că:
  • purtaÈ›i ochelarii de protecÈ›ie pe întreaga durată a È™edinÈ›ei la solar, în caz contrar ochii pot fi afectaÈ›i pe termen scurt È™i lung;
  • bronzarea se face treptat de la o È™edință la alta È™i È›ineÈ›i cont de tipul de piele;
  • începeÈ›i bronzarea cu durate scurte; arsurile solare nu sunt evidente imediat, de aceea, dacă vă expuneÈ›i prea mult riscaÈ›i să nu vă daÈ›i seama că v-aÈ›i ales cu o arsură solară;
  • respectaÈ›i instrucÈ›iunile de utilizarea a solarului È™i cele oferite de personalul de la salon;
  • evitaÈ›i să vă machiaÈ›i înainte de o È™edință de bronzare la solar, pentru că machiajul poate creÈ™te sensibilitatea la radiaÈ›iile UV. (5)

Data actualizare: 21-03-2020 | creare: 11-07-2016 | Vizite: 62737
Bibliografie
(1)What causes a sunburn and suntan?, link: https://www.aad.org/public/kids/skin/skin-cancer/what-causes-a-sunburn
(2)Tanning Salons, link: https://hps.org/documents/Tanning_Salons_Fact_Sheet.pdf
(3)By the way, doctor: Is a tanning bed safer than sunlight?, link: https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/is-a-tanning-bed-safer-than-sunlight
(4)Artificial Tanning Sunbeds, link:https://www.who.int/uv/publications/en/sunbeds.pdf?ua=1
(5)Indoor Tanning: The Risks of Ultraviolet Rays, link: https://www.fda.gov/ForConsumers/ConsumerUpdates/ucm186687.htm
(6)Indoor Tanning Is Not Safe, link: https://www.cdc.gov/cancer/skin/basic_info/indoor_tanning.htm
(7)The Risks of Tanning, link: https://www.fda.gov/Radiation-EmittingProducts/RadiationEmittingProductsandProcedures/Tanning/ucm116432.htm
(8)Why is tanning dangerous?, link: https://www.melanoma.org/understand-melanoma/preventing-melanoma/why-is-tanning-dangerous
(9)Tanning bed users exhibit brain changes and behavior similar to addicts, UT Southwestern researchers find, link: https://www.utsouthwestern.edu/newsroom/news-releases/year-2011/tanning-bed-users-exhibit-brain-changes-and-behavior-similar-to-addicts.html
(10)The benefits and risks of ultraviolet (UV) tanning and its alternatives: the role of prudent sun exposure, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2692214/
(11)Indoor tanning knowledge, attitudes, and behavior among young adults from 1988-2007, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18427042/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum