94% din materia cenușie din creierul mamelor suferă modificări în timpul sarcinii

94% din materia cenușie din creierul mamelor suferă modificări în timpul sarcinii

©

Autor:

94% din materia cenușie din creierul mamelor suferă modificări în timpul sarcinii
La nivel global, aproximativ 140 de milioane de femei nasc anual, iar sarcina marchează o perioadă de adaptări biologice È™i psihologice profunde legate de tranziÈ›ia la maternitate. Studii anterioare, care au analizat femei înainte È™i după sarcină, sugerează remodelări structurale ale creierului matern, corelate cu ataÈ™amentul față de nou-născut È™i, conform cercetărilor pe modele murine, guvernate de fluctuaÈ›iile hormonilor steroizi. TotuÈ™i, până acum, nu existaseră studii care să urmărească direct, pe întreg parcursul sarcinii È™i postpartum, modificările cerebrale È™i relaÈ›ia lor cu hormonii È™i comportamentul matern.
Cercetătorii de la Universitat Autònoma de Barcelona (UAB), Institutul de Cercetare în Sănătate Gregorio Marañón È™i Institutul de Cercetare Hospital del Mar, împreună cu alte instituÈ›ii internaÈ›ionale de prestigiu, au publicat un studiu prospectiv ce a inclus femei aflate la prima sarcină (mame gestaÈ›ionale), investigate prin MRI È™i teste hormonale înainte de concepÈ›ie, în al doilea È™i al treilea trimestru de sarcină, la o lună È™i la È™ase luni postpartum. Pentru a separa impactul specific al sarcinii de cel al experienÈ›ei parentale, cercetătorii au inclus È™i femei partenere ale mamelor gestaÈ›ionale (mame nongestaÈ›ionale), precum È™i un grup de femei care nu aveau copii È™i nu intenÈ›ionau să rămână însărcinate (nulipare). Fiecare participantă a efectuat È™i evaluări neuropsihologice (sănătate mintală, ataÈ™ament matern).

Rezultate principale

Traiectoria structurală în cortex

Un tipar în „U” al volumului substanÈ›ei cenuÈ™ii (SC):
  • La mamele gestaÈ›ionale, între preconcepÈ›ie È™i sfârÈ™itul sarcinii, volumul cortical scade cu aproximativ 4,9%, atingând un minim în perioada târzie a sarcinii.
  • Ulterior, se observă o creÈ™tere de 3,4% între sfârÈ™itul sarcinii È™i 6 luni postpartum, deÈ™i nu revine la nivelul de pre-sarcină.

Acest tipar în „U” afectează o arie extinsă (94% din suprafaÈ›a corticală), cu modificări mai pronunÈ›ate în reÈ›elele implicate în cogniÈ›ia superioară (Default Mode È™i Frontoparietală). Nu s-au înregistrat astfel de modificări la mamele nongestaÈ›ionale sau la femeile nulipare, sugerând că sarcina în sine este principalul factor determinant.

Alte constatări structurale:
  • Volumul substanÈ›ei albe (SA) urmează un tipar tot în „U”,
  • Lichidul cefalorahidian (LCR) prezintă un tipar invers în „U”,
  • Nici tipul de concepÈ›ie (natural sau asistat), nici sexul copilului, nici tipul de naÈ™tere sau tipul de alăptare nu influenÈ›ează semnificativ aceste traiectorii.

Conectivitatea funcțională

  • Au fost evaluate metrici de segregare È™i modularitate a reÈ›elelor cerebrale (bazate pe parcellarea Yeo în 7 reÈ›ele funcÈ›ionale).
  • Nu s-au găsit modificări semnificative ale organizării funcÈ›ionale de tip segregare sau integrare între reÈ›ele în perioada monitorizată (preconcepÈ›ie, postpartum).

Asocierea cu hormonii steroizi

  • Din 49 de hormoni analizaÈ›i, 39 au urmat un tipar tot în „U” sau invers în „U”.
  • Două tipuri de estrogeni conjugaÈ›i (estriol sulfat È™i estron sulfat) se corelează invers cu modificările volumului substanÈ›ei cenuÈ™ii - cu cât variaÈ›iile hormonale sunt mai mari, cu atât scăderea È™i recuperarea volumului cortical sunt mai pronunÈ›ate.

Relația cu atașamentul matern și sănătatea mintală

  • La È™ase luni postpartum, recuperarea mai mare a volumului cortical față de momentul naÈ™terii se asociază cu scoruri mai bune de ataÈ™ament matern, în special cu mai puÈ›ină ostilitate față de copil.
  • Acest efect este mediat semnificativ de starea de bine psiho-emoÈ›ională a mamei: cu cât mamele prezentau un nivel mai înalt de bine psiho-emoÈ›ional, cu atât era mai puÈ›ină ostilitate față de copil.
  • RelaÈ›ia cu depresia È™i stresul postpartum a fost mai puÈ›in consistentă, dar sănătatea mintală rămâne un factor cheie pentru comportamentul matern.

Discuții și concluzii

Remodelarea cerebrală în sarcină È™i postpartum

  • Rezultatele susÈ›in existenÈ›a unei traiectorii în „U” a substanÈ›ei cenuÈ™ii corticale: o scădere notabilă încă din trimestrul al doilea È™i al treilea, urmată de o recuperare parÈ›ială până la 6 luni postpartum.
  • Acest pattern e diferit de cel întâlnit la femeile negestaÈ›ionale (inclusiv partenere), sugerând un proces neurobiologic particular declanÈ™at de sarcină.
  • Modificările sunt larg răspândite la nivel cortical, deÈ™i se remarcă mai ales în reÈ›elele neuronale asociate cogniÈ›iei superioare (Default Mode, Frontoparietală).

Rolul hormonilor estrogeni

  • Estrogenii conjugaÈ›i (estriol sulfat È™i estron sulfat) ar fi posibili vectori biologici ai acestei adaptări, având un traseu în oglindă față de scăderea/creÈ™terea volumului substanÈ›ei cenuÈ™ii.
  • Studiile pe modele animale È™i datele umane sugerează că variaÈ›iile acestor hormoni în sarcină È™i postpartum facilitează procesele de neuroplasticitate maternală.

Implicații pentru atașamentul matern

  • Recuperarea volumului substanÈ›ei cenuÈ™ii în postpartum se corelează cu un ataÈ™ament mai pozitiv, mediat parÈ›ial de starea de bine psiho-emoÈ›ională a mamei.
  • Aceasta indică faptul că remodelarea cerebrală postpartum ar putea fi adaptativă, susÈ›inând relaÈ›ia mamă-copil È™i starea de sănătate mentală.

Limite și perspective

  • Nu s-au găsit diferenÈ›e la nivelul conectivității funcÈ›ionale globale (poate fi necesară explorarea altor metrici).
  • Studiul nu a inclus o măsurare directă a comportamentului de îngrijire, iar implicaÈ›iile comportamentale trebuie verificate în cercetări viitoare.
  • Un interval de monitorizare mai lung ar putea dezvălui dacă modificările persistă sau se amplifică după 6 luni postpartum.
  • ÎnÈ›elegerea aprofundată a modului în care aceste procese pot fi perturbate în patologii (ex. depresia perinatală) ar putea sprijini dezvoltarea de intervenÈ›ii È›intite.

Concluzie

Prin evaluarea longitudinală, acest studiu documentează un proces de remodelare „în U” al structurii corticale la femeile care trec prin prima sarcină, aparent legat de fluctuaÈ›iile estrogenilor È™i având consecinÈ›e în sfera ataÈ™amentului matern. Recuperarea volumului substanÈ›ei cenuÈ™ii în postpartum corelează cu o relaÈ›ie mai pozitivă cu nou-născutul, în special prin reducerea ostilității, efect mediat de bunăstarea psihologică a mamei. Rezultatele adaugă informaÈ›ii esenÈ›iale despre plasticitatea cerebrală generată de sarcină È™i postpartum, sugerând că aceste adaptări pot servi la pregătirea È™i susÈ›inerea comportamentului matern.

Data actualizare: 21-01-2025 | creare: 21-01-2025 | Vizite: 224
Bibliografie
Servin-Barthet, C., et al. (2025) Pregnancy entails a U-shaped trajectory in human brain structure linked to hormones and maternal attachment. Nature Communications. doi.org/10.1038/s41467-025-55830-0.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum