Accidentul vascular cerebral asociat sarcinii - oportunităților diagnostice ratate

Un studiu realizat la University of Pittsburgh și în alte centre medicale universitare din Statele Unite, publicat în revista Stroke la data de 26 ianuarie 2026, a analizat frecvența și caracteristicile oportunităților diagnostice ratate în accidentul vascular cerebral (AVC) apărut în timpul sarcinii sau în perioada postpartum, evidențiind că o proporție semnificativă dintre aceste evenimente nu sunt recunoscute la timp.

Rezumat

• Peste un sfert (27%) dintre paciente au avut oportunități diagnostice ratate (Missed Diagnostic Opportunities – MDO).

• Majoritatea pacientelor cu MDO au avut contact medical anterior diagnosticului de AVC.

• Simptomele au fost adesea atipice sau nonfocale, favorizând subdiagnosticarea.

• Cele mai frecvente cauze ale MDO au fost nerecunoașterea simptomelor și neefectuarea investigațiilor imagistice neurovasculare adecvate.

• Rezultatele indică o nevoie clară de educație clinică interdisciplinară, în special pentru specialitățile non-neurologice.

Context

Accidentul vascular cerebral asociat sarcinii reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate și dizabilitate maternă la nivel global, fiind responsabil pentru cel puțin 1 din 12 decese materne. Deși relativ rar, riscul de AVC crește semnificativ în prezența unor factori precum preeclampsia, hipertensiunea arterială sau alte comorbidități vasculare.

Particularitatea acestui tip de AVC constă în faptul că se poate manifesta prin simptome nespecifice – cefalee severă, durere cervicală, confuzie, alterarea stării de conștiență – care pot fi ușor atribuite modificărilor fiziologice ale sarcinii sau altor cauze non-neurologice. Studiile anterioare au sugerat existența unor întârzieri diagnostice, însă datele sistematice privind amploarea acestui fenomen au fost limitate.

Despre studiul actual

Cercetarea a avut un design retrospectiv și a inclus paciente cu vârste între 18 și 50 de ani, aflate în timpul sarcinii sau în primul an postpartum, tratate între 2012 și 2021 în cinci centre americane de tip comprehensive stroke center.

Au fost incluse doar cazuri cu diagnostic confirmat de:

• Accident vascular cerebral ischemic arterial,

• Hemoragie intracerebrală,

• Hemoragie subarahnoidiană,

• Tromboză venoasă cerebrală.

Evaluarea oportunităților diagnostice ratate a fost realizată de neurologi specializați în patologia vasculară, folosind instrumentul validat Safer Stroke-Dx. Proporțiile au fost estimate cu intervale de încredere de 95%, pe baza distribuției binomiale.

Caracteristicile lotului:

• 135 paciente cu AVC asociat sarcinii,

• Vârsta medie: 32,4 ani (deviație standard ±6,0 ani).

Rezultate

Frecvența oportunităților diagnostice ratate

• 37 din 135 paciente (27%) au prezentat MDO
  Interval de încredere 95%: 20,6%–35,5%.

Simptomele de prezentare

• Deficite neurologice focale: 57% (n = 77)

• Cefalee: 53% (n = 71)

• Simptome sistemice: 26% (n = 35)

• Alterarea stării mentale: 19% (n = 25)

Tipul de AVC și relația cu MDO

• AVC hemoragic la paciente cu MDO: 59% (22 din 37)

• AVC hemoragic fără MDO: 43% (34 din 79)

• Diferența a atins semnificație statistică marginală (P = 0,05).

Contact medical anterior diagnosticului

• 92% dintre pacientele cu MDO (34 din 37) au avut cel puțin un consult medical în luna anterioară diagnosticului de AVC.

• Comparativ:

  • 59% la pacientele fără MDO (47 din 79),

  • 47% la cele cu informații insuficiente pentru clasificare.

• Diferența a fost statistic semnificativă (P < 0,001).

Specialitățile implicate în evaluările premergătoare

Dintre cele 86 de paciente cu consultații înainte de diagnostic:

• Obstetrică-ginecologie: 49% (n = 42)

• Medicină de urgență: 29% (n = 25)

Factorii care au contribuit la MDO

• Nerecunoașterea simptomelor ca fiind sugestive pentru AVC: 84% (n = 31)

• Omiterea investigațiilor imagistice neurovasculare adecvate: 81% (n = 30)

Este esențial de subliniat că, în 95% dintre cazurile cu MDO (35 din 37), prezentarea clinică a fost considerată tipică pentru diagnosticul final de AVC, sugerând că problema nu a fost lipsa semnelor clinice, ci interpretarea acestora.

Concluzii

Acest studiu arată că mai mult de una din patru paciente gravide sau aflate în perioada postpartum cu AVC au experimentat oportunități diagnostice ratate, de cele mai multe ori în contextul unor consultații medicale recente. Datele susțin necesitatea unor intervenții educaționale direcționate, în special pentru specialitățile non-neurologice, precum și dezvoltarea unor instrumente de suport decizional clinic adaptate particularităților AVC-ului matern.