Infecțiile fungice orofaringiene și esofagiene

✓ Conținut verificat editorial ⏱ ~1 min de lectură · 8 secțiuni Conținut actualizat: 30.07.2026 Autori și surse ↓

Rezumat

Infecțiile fungice orofaringiene și esofagiene (candidoza mucoasă) sunt cauzate predominant de Candida albicans și afectează pacienții cu apărare imunitară scăzută. Criteriile de evaluare și gradare clinică ghidează decizia terapeutică.

Cifre & epidemiologie

Prevalența candidozei orofaringiene la pacienții HIV (era po · Global (studiu Iran post-HAART)
41 %
Prevalența candidozei esofagiene la pacienții HIV · Global
9.8 %
Prevalența candidozei esofagiene la pacienții non-HIV (studi · SUA (5 spitale regionale)
9 %
Proporția candidozei esofagiene cauzată de Candida albicans · Global
88 %
Prevalența candidozei orale la pacienții HIV nou diagnostica · România (Nord-Est)
34.73 %
Risc de candidoză orală la CD4 ≤200 celule/mm³ vs. CD4 >200 · Iran (post-HAART cohort)
4.36 OR
Reducerea riscului de candidoză orofaringiană cu fluconazol · Global (meta-analiză 7 RCT-uri, 959 pacienți HIV)
0.45 RR (95% CI 0.27-0.77)
Număr persoane trăind cu HIV în România (2024) · România
18768 persoane
Risc relativ crescut de candidoză esofagiană la transplant d · SUA
5.81 OR

Semne și simptome

Top simptome — frecvență și valoare diagnostică

Frecvența arată cât de des apare simptomul la pacienții cu această afecțiune. Specificitatea arată cât de mult orientează el către acest diagnostic: un simptom poate fi foarte frecvent și totuși nespecific (apare în zeci de boli), iar altul poate fi rar, dar aproape decisiv. Un simptom singur nu pune diagnosticul.

SimptomFrecvențăValoare diagnosticăObservații
Disfagie ⚠ alarmă
Cardinal · 17%
Specificitate înaltă
Simptom cardinal al candidozei esofagiene — dificultate la înghițire, mai ales pentru solide.
Odinofagie (durere la înghițire) ⚠ alarmă
Cardinal
Specificitate înaltă
Durere la înghițire — simptom cardinal al candidozei esofagiene, alături de disfagie.
Scădere în greutate ⚠ alarmă
Comun
Specificitate moderată
Scăderea în greutate apare prin aportul oral limitat din cauza disfagiei și odinofagiei severe.
Durere toracică
„durere în piept”
Frecvent · 4%
Specificitate moderată
Durere retrosternală spontană sau la deglutiție — caracteristică candidozei esofagiene.
Pirozis
„arsuri la stomac”
Comun
Nespecific
Arsuri retrosternale — simptom nespecific, poate fi asociat candidozei esofagiene sau BRGE.
Greață
„greață”
Comun
Nespecific
Greața poate apărea în formele avansate de candidoză esofagiană.
Vărsături
„vomă”
Ocazional
Nespecific
Vărsăturile apar rar; hematemeza (vărsături cu sânge) este un semn de alarmă de complicație hemoragică.
Durere abdominală
Ocazional
Nespecific
Durere abdominală epigastrică poate apărea ocazional în candidoza esofagiană, prin implicarea gastroesofagiană.

Prezentare de urgență dacă apare oricare dintre: disfagie, odinofagie (durere la înghițire), scădere în greutate.

Diagnostic clinic

Sistemul de gradare Kodsi pentru candidoza esofagiană

Clasificare endoscopică a severității candidozei esofagiene în 4 grade, pe baza aspectului macroscopic al leziunilor. Ghidează decizia terapeutică și evaluarea prognostică.

  • Gradul I: Câteva plăci mici (<2 mm), albe, pe fond eritematos — formă ușoară
  • Gradul II: Plăci multiple, mai mari (>2 mm), parțial confluente, friabile — formă moderată
  • Gradul III: Plăci liniare sau nodulare confluente, friabile la contact endoscopic — formă severă
  • Gradul IV: Toate aspectele gradului III PLUS stenoză luminală — formă severă cu complicații obstructive; poate necesita dilatare endoscopică

Interpretare: 1–1: Formă ușoară — Fluconazol oral 200 mg/zi, 14-21 zile; poate fi tratată empiric fără biopsie la imunocompromis.; 2–2: Formă moderată — Fluconazol oral 200-400 mg/zi, 14-21 zile; biopsii recomandate pentru cultură și sensibilitate.; 3–3: Formă severă — Fluconazol 400 mg/zi sau alternativă sistemică; biopsii obligatorii; excludeți suprainfecția CMV/HSV.; 4–4: Formă severă cu stenoză — Antifungic sistemic + evaluare pentru dilatare endoscopică; excludeți malignitate asociată; risc ridicat de complicații.;

Sursă: Kodsi et al., 1976; reconfirmat în Diagnosis and Treatment of Esophageal Candidiasis, PMID 31772927, 2019

Evaluarea riscului de candidoză mucoasă — factori predispozanți Calculator

Checklist clinic pentru evaluarea rapidă a riscului individual de candidoză orofaringiană sau esofagiană. Suma factorilor ghidează decizia de tratament empiric versus investigații suplimentare. Bazat pe ghidul IDSA 2016 și date epidemiologice publicate.

Scor total: 0

⚕ Rezultat orientativ pentru profesioniști; nu înlocuiește judecata clinică.

Sursă: Bazat pe IDSA Candidiasis Guidelines 2016 + date epidemiologice PMID 37397972, 36118210

Boli înrudite

Tratament

Întrebări frecvente

Candidoza orală este contagioasă?
Candida este parte din flora normală a multor persoane sănătoase — nu este o infecție transmisă de la o persoană la alta în condițiile normale de viață. Totuși, transmiterea este posibilă în cazul nou-născuților (de la mamă în travaliu), prin contact oral intens la persoane imunocompromise sau prin proteze dentare contaminate. Nu este considerată o infecție cu transmitere sexuală în sensul clasic, deși se poate transmite ocazional prin contact oral intim.
Cât durează tratamentul și când dispar simptomele?
Ameliorarea simptomelor apare de obicei în primele 2–3 zile de tratament cu fluconazol. Leziunile vizibile dispar în 7–14 zile pentru candidoza orală și în 14–21 zile pentru cea esofagiană. Este esențial să terminați complet cura prescrisă chiar dacă vă simțiți bine — oprirea prematură crește riscul de recidivă și de rezistență la medicamente.
Candidoza esofagiană poate apărea și fără HIV?
Da. Deși HIV/SIDA este cel mai cunoscut factor de risc, candidoza esofagiană apare frecvent și la persoane fără HIV: pacienți cu transplant de organe (risc de 5,8 ori mai mare), cei care iau corticoizi cronici sau inhibitori de pompă de protoni, diabetici cu control slab, sau pacienți sub chimioterapie. Un studiu recent a identificat 9% prevalență a candidozei esofagiene la pacienții non-HIV supuși endoscopiei.
Este nevoie de endoscopie pentru diagnosticul candidozei esofagiene?
Nu întotdeauna. Ghidul IDSA recomandă că un tratament empiric cu fluconazol este adecvat la pacientul imunocompromis cu disfagie și odinofagie, înainte de endoscopie. Dacă simptomele nu se ameliorează după 5–7 zile de tratament corect, atunci endoscopia cu biopsii devine necesară pentru a confirma diagnosticul, a testa sensibilitatea la antifungice și a exclude alte cauze (citomegalovirus, herpes, esofagită eozinofilică).
Pot folosi fluconazol în sarcină?
Nu. Fluconazolul sistemic este contraindicat în sarcină din cauza unui risc potențial de malformații cardiace congenitale (transpoziția marilor vase) la expunere în primul trimestru. Medicul obstetrician sau infecționist va prescrie alternativele sigure: nistatina sau clotrimazolul oral (formele topice au absorbție neglijabilă în sânge). Amfotericina B este rezervată formelor severe care pun viața în pericol.

Glosar

Candidoză mucoasă
Infecție fungică a mucoaselor (bucală, faringiană, esofagiană, vaginală) cauzată de levuri din genul Candida.
Thrush (muget bucal)
Formă pseudomembranoasă de candidoză orofaringiană — plăci albe, cremoase, extractibile, pe mucoasa bucală, limbă și faringe.
Odinofagie
Durere la înghițire — simptom cardinal al candidozei esofagiene.
Disfagie
Dificultate la înghițire — semn principal al candidozei esofagiene.
Sistemul Kodsi
Clasificare endoscopică a candidozei esofagiene în 4 grade, de la eritem ușor (I) la stenoze luminale (IV).
Azoli
Clasă de antifungice (fluconazol, itraconazol, voriconazol, posaconazol) care inhibă sinteza ergosterolului din membrana fungică.
Echinecandine
Clasă de antifungice (caspofungin, micafungin, anidulafungin) care inhibă sinteza beta-1,3-D-glucanului din peretele celular fungic — utilizate în formele severe sau rezistente la azoli.
HAART (terapie antiretrovirală de înaltă activitate)
Combinație de medicamente antiretrovirale care suprimă replicarea HIV și restaurează imunitatea, reducând dramatic riscul infecțiilor oportuniste inclusiv candidoza.
CMI (concentrația minimă inhibitorie)
Cea mai mică concentrație de antifungic care inhibă creșterea fungică vizibilă — standard pentru testarea sensibilității și ghidarea tratamentului formelor rezistente.
📄 Prezentare clinică detaliată: Infectiile orofaringiene si esofagiene fungice

Autori și revizuire

Redactat de Racheriu Dragoș – licențiat în medicină, Airinei Camelia – editor medical senior Echipa editorială ROmedic, cu asistență AI, pe baza surselor medicale de referință. Publicat la 21.07.2026.

Conținut redactat din surse medicale de referință (ghiduri de societate, revizuiri sistematice, date epidemiologice oficiale), cu citări numerotate în text. Nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!