Expunerea copiilor la substanțele chimice din materialele plastice și riscurile pentru sănătate

Pe 21 septembrie 2025, în revista The Lancet Child & Adolescent Health, o echipă internațională de experți condusă de Leonardo Trasande, MD, MPP, profesor de pediatrie la NYU Grossman School of Medicine, a publicat o amplă analiză a studiilor recente privind impactul substanțelor chimice din materialele plastice asupra sănătății copiilor. Articolul coincide cu desfășurarea conferinței „Plastics, Human Health, and Solutions Symposium” organizată la New York, unde specialiști din întreaga lume dezbat efectele plasticei asupra sănătății și soluțiile de reglementare.

Context

De-a lungul ultimelor decenii, numeroase cercetări au evidențiat faptul că substanțele chimice utilizate pentru fabricarea și tratarea materialelor plastice pot avea efecte negative asupra sănătății, mai ales atunci când expunerea are loc în perioade critice de dezvoltare, precum sarcina și copilăria timpurie. Printre cele mai studiate categorii de substanțe se numără:

• ftalații – utilizați pentru a face plasticul mai flexibil;

• bisfenolii – care conferă rigiditate materialelor plastice;

• substanțele per- și polifluoroalchilice (PFAS) – ce oferă rezistență la căldură și apă.

Aceste substanțe sunt omniprezente în ambalaje alimentare, cosmetice, jucării, bonuri de casă și alte obiecte de uz casnic. Pe măsură ce materialele plastice sunt utilizate, încălzite sau degradate chimic, ele eliberează microplastice și nanoparticule care pot fi ingerate sau inhalate, cu efecte potențial nocive asupra sănătății pe termen lung.

Despre studiu

Analiza publicată în The Lancet a reunit sute de studii epidemiologice și experimentale, care au evaluat expunerea la chimicale plastice în rândul a mii de gravide, fetuși și copii din diverse regiuni ale lumii. Cercetătorii au investigat atât mecanisme biologice, cât și impacturi clinice, identificând o serie de asocieri consistente între expunerea precoce și boli cronice ulterioare.

Metodologic, autorii au revizuit literatura științifică recentă cu privire la:

• efectele asupra dezvoltării neurologice (IQ, autism, tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate);

• impactul asupra sistemului endocrin și al metabolismului (obezitate, infertilitate, diabet);

• rolul în inflamația cronică și bolile cardiovasculare;

• legăturile cu afecțiuni respiratorii precum astmul.

Studiul a beneficiat de finanțări multiple, inclusiv din partea National Institutes of Health (NIH), a unor fundații din Argentina și a Science Fund of the Republic of Serbia, subliniind caracterul internațional al colaborării.

Rezultate

Concluziile analizei sunt clare și alarmante:

• Expunerea timpurie la substanțe plastice este asociată cu boli cronice ce se manifestă în adolescență și vârsta adultă. Printre acestea se numără bolile cardiovasculare, obezitatea, infertilitatea și astmul.

• Influența asupra creierului este semnificativă: numeroase studii au documentat o legătură între expunerea prenatală sau în copilăria timpurie și scăderea coeficientului de inteligență, dar și riscul crescut de tulburări neurodezvoltative.

• Mecanismele biologice implicate includ:

  • dereglarea hormonilor cu rol-cheie în metabolism și dezvoltare;

  • stimularea unei inflamații sistemice cronice;

  • alterarea proceselor de dezvoltare neuronală.

• Impactul economic al expunerii este considerabil, cu o estimare de aproximativ 250 de miliarde de dolari anual în Statele Unite, reprezentând costuri medicale și pierderi de productivitate.

Analiza propune și strategii de prevenție la nivel individual și comunitar:

• evitarea încălzirii sau spălării în mașina de spălat vase a recipientelor din plastic;

• înlocuirea plasticului cu sticlă sau oțel inoxidabil;

• educarea copiilor și părinților prin școli și organizații comunitare.

La nivel politic, autorii subliniază necesitatea unor reglementări stricte pentru reducerea utilizării plasticului neesențial, cu accent pe comunitățile defavorizate, unde riscurile și inegalitățile în sănătate sunt mai mari.

Un aspect important subliniat de autori este că, deși plasticul prezintă riscuri în uzul cotidian, acesta are un rol vital în medicină – de la ventilatoare și sonde pentru nou-născuți prematuri, la nebulizatoare și măști de protecție. Mesajul nu este eliminarea completă a plasticului, ci limitarea utilizării sale inutile și înlocuirea cu materiale mai sigure acolo unde este posibil.

Concluzii

Revizuirea publicată în The Lancet confirmă că expunerea precoce la substanțele chimice din materiale plastice contribuie la apariția multor boli cronice și impune o reevaluare urgentă a modului în care acestea sunt utilizate în societate. În paralel cu necesitatea unui tratament reglementar global – precum Tratatul Global privind Plasticul aflat în negociere la ONU – este nevoie și de acțiuni imediate la nivel individual și comunitar pentru reducerea expunerii.

Potrivit autorului principal Leonardo Trasande, „dacă vrem ca cei mici să rămână sănătoși și să trăiască mai mult, trebuie să luăm în serios reducerea utilizării plasticului”.