Alimentele ultra-procesate reprezintă aproape jumătate din dieta copiilor

©

Autor:

Alimentele ultra-procesate reprezintă aproape jumătate din dieta copiilor

Un studiu realizat în cadrul proiectului SONIC (Salt and Other Nutrients In Children), desfășurat între 2010 și 2019 în statul Victoria, Australia, a analizat legătura dintre consumul de alimente ultraprocesate și riscul de obezitate la copii cu vârste între 8 și 12 ani. Rezultatele evidențiază o preocupare majoră pentru sănătatea nutrițională a copiilor, în contextul unei diete tot mai dominate de produse procesate industrial.
Prevalența globală a obezității infantile a crescut semnificativ în ultimele decenii, iar în Australia, un sfert dintre copiii cu vârsta între 5 și 14 ani erau supraponderali sau obezi în perioada 2017–2018. Schimbările în modelul alimentar, în special creșterea consumului de alimente ultraprocesate, sunt considerate factori determinanți ai acestei tendințe. Deși există dovezi solide privind asocierea dintre aceste produse și obezitate la adulți, rezultatele la copii rămân mai puțin concludente, în special în afara Americii Latine.

Despre studiul actual

Metodologie

Studiul publicat în Pediatric Obesity a inclus 682 de copii din ciclul primar din Victoria, Australia, care au completat un chestionar de reamintire alimentară de 24 de ore. Alimentele au fost clasificate conform sistemului NOVA în patru categorii, dintre care a patra corespunde alimentelor ultraprocesate. Evaluarea antropometrică a inclus măsurători de greutate, înălțime, circumferință abdominală și calculul indicelui de masă corporală ajustat pentru vârstă și sex. Informațiile sociodemografice au fost obținute de la părinți.

Participanți

Copiii au avut o vârstă medie de 10,2 ani. Dintre aceștia, 16% prezentau suprapondere și 4% obezitate, iar 24% aveau un raport talie-înălțime crescut (≥0,5). Majoritatea proveneau din medii urbane și aveau statut socioeconomic ridicat, iar datele au fost colectate în zile școlare în 75% din cazuri.

Evaluarea consumului alimentar

Toți copiii au consumat cel puțin un aliment ultraprocesat, iar în medie, aceste produse au reprezentat 47,2% din energia zilnică totală. Cea mai mare parte a energiei provenea din produse de patiserie, biscuiți, dulciuri, cereale pentru micul dejun și preparate fast-food. Alimentele neprocesate sau minim procesate au contribuit cu doar 32,3% din energia totală.

Analize statistice

Asocierile dintre consumul de alimente ultraprocesate și datele sociodemografice sau indicatorii de obezitate au fost analizate prin regresii liniare și logistice ajustate pentru factori precum vârsta, sexul, statutul socioeconomic, localizarea geografică și aportul energetic total.

Rezultate

Distribuția consumului de alimente ultraprocesate

Băieții au consumat semnificativ mai multă energie din alimente ultraprocesate decât fetele (cu 425 kJ/zi mai mult). De asemenea, copiii ai căror părinți aveau un nivel educațional scăzut au avut un aport mai mare (cu 678 kJ/zi mai mult) comparativ cu cei ai căror părinți aveau studii superioare. După ajustarea pentru aportul total de energie, aceste diferențe nu au mai fost semnificative statistic.

Asocierea cu indicatorii de obezitate

În analiza generală, nu s-au observat asocieri semnificative între consumul de alimente ultraprocesate (exprimat ca procent din energie sau din gramajul total) și indicatorii de obezitate (indice de masă corporală, obezitate abdominală sau categoria de greutate). Însă, la analiza stratificată pe grupe de vârstă, în rândul copiilor de 10–12 ani s-a observat o asociere pozitivă:

  • Fiecare creștere cu 10% a proporției de alimente ultraprocesate (în grame) s-a asociat cu o creștere de 0,07 unități a scorului z al indicelui de masă corporală (interval de încredere 95%: 0,01–0,12).
  • Probabilitatea de obezitate abdominală a fost cu 19% mai mare (raport de șanse: 1,19; interval de încredere 95%: 1,07–1,33) pentru fiecare creștere cu 10% în proporția de gramaj din alimente ultraprocesate.

Concluzii

Studiul confirmă o realitate îngrijorătoare: aproape jumătate din energia zilnică a copiilor australieni din Victoria provine din alimente ultraprocesate, cu o contribuție redusă a alimentelor neprocesate sau minim procesate. Deși nu s-au identificat asocieri clare între acest consum și obezitatea la toți copiii, datele sugerează o legătură modestă, dar semnificativă statistic, în rândul copiilor mai mari (10–12 ani), între consumul de alimente ultraprocesate și riscul de obezitate abdominală și creștere ponderală.

Rezultatele accentuează nevoia urgentă de intervenții nutriționale adresate copiilor din ciclul primar, menite să reducă consumul de produse ultraprocesate și să promoveze o alimentație bazată pe produse naturale. Studiile longitudinale viitoare sunt esențiale pentru a înțelege impactul pe termen lung al acestor obiceiuri alimentare asupra dezvoltării copilului.


Data actualizare: 20-06-2025 | creare: 20-06-2025 | Vizite: 236
Bibliografie
Clark L, Bolton KA, Lacy KE, Lim K, Machado PP, Grimes CA. Ultra‐processed food intake and risk of obesity among schoolchildren aged 8–12 years living in Victoria, Australia. Pediatric Obesity, 2025, DOI: 10.1111/ijpo.70030, https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/ijpo.70030

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Alimentele ultraprocesate sunt periculoase pentru sănătatea cognitivă, sugerează un studiu
  • Cu cât consumul de alimente ultra-procesate este mai mare, cu atât riscul de cancer este mai mare
  • Impactul consumului de alimente neprocesate, minim procesate și ultra-procesate asupra calității dietei
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum