Antihistaminicele sunt promițătoare în tratamentul bolilor hepatice genetice rare

Antihistaminicele sunt promițătoare în tratamentul bolilor hepatice genetice rare

©

Autor:

Antihistaminicele sunt promițătoare în tratamentul bolilor hepatice genetice rare
Protoporfiria eritropoetică (EPP) este o tulburare cauzată de activitatea scăzută (sub 30% din normal) a enzimei ferochelatază, ceea ce duce la acumularea de protoporfirină IX (PP-IX) în ficat È™i măduva osoasă. Manifestarea principală este fotosensibilitatea cutanată, însă 10–25% din pacienÈ›i dezvoltă disfuncÈ›ie hepatică, cu riscul de a progresa la insuficiență hepatică în 1–4% din cazuri. Tratamentul actual se concentrează mai mult pe ameliorarea simptomelor cutanate, în timp ce opÈ›iunile terapeutice adresate afectării hepatice rămân limitate.
Pornind de la un model de peÈ™te-zebră pentru EPP, cercetătorii au verificat 2560 de compuÈ™i (aprobati terapeutic sau activi farmacologic) pentru a identifica agenÈ›ii care scad nivelul PP-IX. Un compus care s-a dovedit a fi promițător este antihistaminicul H1 clorciclizină (CCZ). Ulterior, efectele sale au fost verificate în două modele murine de EPP:
  • Șoareci Fech^m1Pas (fch/fch), care au deficiență genetică de ferochelatază.  
  • Șoareci cu dietă care conÈ›ine 3,5-diethoxycarbonyl-1,4-dihydrocollidine (DDC), un compus al cărui metabolit inhibă ferochelataza.

Rezultate

În modelul de peÈ™te-zebrafish, administrarea de CCZ a redus semnificativ PP-IX hepatic, concomitent cu creÈ™terea excreÈ›iei de PP-IX în mediu. În È™oarecii fch/fch È™i în cei alimentaÈ›i cu DDC, CCZ a determinat scăderea nivelurilor de PP-IX È™i ameliorarea injuriei hepatice – însă doar la femele, nu È™i la masculi. Măsurătorile au evidenÈ›iat reducerea depozitelor de PP-IX în ficat, scăderea porfirinei în eritrocite È™i măduvă osoasă, precum È™i creÈ™terea excreÈ›iei de PP-IX în materiile fecale. Enzimele de leziune hepatică (ALT, ALP) au avut valori mai mici la femelele tratate, indicând îmbunătățirea funcÈ›iei hepatice.

PP-IX determină formarea de agregate proteice (de exemplu, proteina p62) È™i creÈ™terea stresului oxidativ, care agravează leziunile hepatice. Tratamentul cu CCZ a redus proteinele agregate È™i nivelurile de carbonili proteici (indicator al stresului oxidativ), sugerând un efect hepatoprotector.

Datele in vitro arată că histamina stimulează sinteza È™i eliberarea de PP-IX din hepatocite, efect blocat de antihistaminice H1 (ex. clorciclizină, fexofenadină) È™i H2 (ex. cimetidină, ranitidină), însă fiecare clasă a acÈ›ionat pe căi diferite. În modelele murine, fch/fch au nivel crescut de mastocite în ficat È™i histamină plasmatică È™i hepatică. CCZ a redus numărul mastocitelor, nivelul hepatic È™i plasmatic de histamină È™i a scăzut expresia receptorului de histamină H1. Astfel, blocarea căii histaminei reprezintă un mecanism major de scădere a PP-IX.

CCZ a favorizat translocarea în nucleu a receptorilor CAR (constitutive androstane receptor) È™i FXR (farnesoid X receptor), care au generat creÈ™terea expresiei unor transportori (MRP4, BSEP), facilitând excreÈ›ia biliară a PP-IX. Acest efect este prezent doar la femele, explicând în parte de ce doar femelele au beneficiat terapeutic de CCZ în modelele murine.

Concluzii

  • Studiul identifică modul în care histamina È™i blocarea receptorilor H1/H2 pot influenÈ›a metabolismul È™i excreÈ›ia PP-IX, contribuind la protecÈ›ia hepatică în EPP.  
  • Clorciclizina (CCZ) s-a dovedit un agent eficient de scădere a PP-IX, cu efect benefic pe leziunea hepatică, prin două direcÈ›ii: scade sinteza PP-IX prin inhibarea căii histaminice È™i creÈ™te exportul de PP-IX prin stimularea receptorilor nucleari CAR/FXR È™i a transportorilor biliari (MRP4, BSEP).  
  • Interesant, efectul pozitiv s-a manifestat doar la È™oarecele femelă, probabil din cauza diferenÈ›elor legate de metabolizarea CCZ È™i expresia enzimelor de detoxifiere la mascul vs. femelă.  
  • Concluziile acestui studiu pot duce la utilizarea CCZ sau a altor antihistaminice H1/H2 (ex. cimetidină) pentru pacienÈ›ii cu EPP care prezintă risc de afectare hepatică, dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru confirmare.
  • Având în vedere că histamina È™i căile sale receptorale contribuie atât la acumularea PP-IX, cât È™i la amplificarea injuriei hepatice, antihistaminicele ar putea oferi o strategie terapeutică nouă pentru EPP È™i, posibil, pentru forme similare de porfirie cu acumulare de protoporfirină (precum X-linked protoporphyria).

Prin urmare, blocarea căii histaminei – mai ales prin intermediul antihistaminicelor H1, reprezentate de clorciclizină – apare ca o abordare terapeutică potenÈ›ial sigură È™i eficientă pentru a preveni progresia leziunilor hepatice în protoporfiria eritropoetică.

Data actualizare: 16-01-2025 | creare: 16-01-2025 | Vizite: 229
Bibliografie
Kuo, N., et al. (2025) The histamine pathway is a target to treat hepatic experimental erythropoietic protoporphyria. Cellular and Molecular Gastroenterology and Hepatology. doi.org/10.1016/j.jcmgh.2025.101463.

Image by StockKuznetsov_Peter on Pixabay
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum