Argila ca soluție biologică pentru toxinele moderne: de la micotoxine la „chimicale veșnice”

Un program amplu de cercetare coordonat la Texas A&M College of Veterinary Medicine and Biomedical Sciences analizează potențialul argilelor naturale ca instrumente de protecție împotriva contaminanților moderni din alimentație, apă și mediu. Studiile conduse de profesorul Timothy Phillips arată că aceste materiale geologice, aparent simple, pot juca un rol esențial în prevenirea absorbției toxinelor la om și animale, oferind soluții aplicabile imediat în contexte de risc crescut.
Expunerea populației la substanțe toxice precum micotoxinele, metalele grele, pesticidele sau substanțele per- și polifluoroalchilice este o problemă de sănătate publică în continuă creștere. Aceste substanțe sunt omniprezente, persistente și, în multe cazuri, asociate cu afecțiuni cronice severe, inclusiv cancer, boli hepatice și tulburări metabolice.

Deși soluțiile tehnologice avansate pentru eliminarea acestor contaminanți sunt în curs de dezvoltare, ele sunt adesea costisitoare, greu de implementat și ineficiente în situații de urgență precum inundațiile, secetele sau accidentele industriale. În acest context, cercetarea coordonată de Phillips propune o abordare complementară: limitarea absorbției toxinelor în organism prin utilizarea sorbenților naturali.

Despre programul de cercetare

Lucrările lui Timothy Phillips se bazează pe proprietățile argilelor ca sorbenți, materiale capabile să lege chimic substanțe toxice și să le împiedice absorbția biologică. Această utilizare nu este nouă din punct de vedere istoric, argilele fiind folosite încă din antichitate în scopuri medicinale, însă cercetarea modernă a permis caracterizarea precisă a mecanismelor și optimizarea siguranței.

Echipa sa a dezvoltat atât:

• argile ingerabile, destinate reducerii absorbției interne a toxinelor
• formulări topice, menite să prevină absorbția cutanată a substanțelor periculoase

Combaterea micotoxinelor alimentare

Primele aplicații majore ale acestor argile au vizat aflatoxinele, toxine produse de fungi care contaminează frecvent cerealele, porumbul și arahidele. Expunerea cronică sau acută este asociată cu leziuni hepatice severe, tulburări digestive și mortalitate crescută, în special la copii, vârstnici și persoane vulnerabile.

Cercetările au demonstrat că anumite tipuri de argilă au o structură chimică stratificată, capabilă să capteze aflatoxinele în porii interni, formând complexe stabile. Odată ingerate, aceste argile:

• leagă ferm toxinele în tractul digestiv
• previn absorbția sistemică
• permit eliminarea lor prin materiile fecale

Pe baza acestor rezultate, au fost dezvoltate produse comerciale utilizate pe scară largă în medicina veterinară și, în anumite regiuni ale lumii, în prevenția expunerii umane. Un aspect esențial este stabilitatea termică, care permite adăugarea argilelor direct în alimente în timpul gătitului.

Abordarea „chimicalelor veșnice” și a metalelor grele

Pornind de la succesul obținut în cazul micotoxinelor, cercetarea s-a extins către substanțele per- și polifluoroalchilice, cunoscute drept „chimicale veșnice”. Acestea sunt extrem de persistente, utilizate pe scară largă în produse industriale și de consum și asociate cu efecte oncogene și endocrine.

În cadrul Texas A&M Superfund Research Center, echipa a dezvoltat:

• sorbenți ingerabili capabili să lege PFAS, metale grele și pesticide
• creme-barieră pe bază de argilă, care reduc absorbția cutanată în situații de expunere directă

Produsele topice sunt concepute în special pentru situații de urgență, precum inundațiile, când apa contaminată poate intra în contact direct cu pielea. Formulările sunt dezvoltate exclusiv din compuși considerați siguri pentru utilizare umană și includ variante cu proprietăți antibacteriene și potențial fotoprotector.

Interacțiunea dintre plante, sol și contaminanți

Un alt domeniu de cercetare investighează rolul plantelor și al solului ca filtre biologice pentru poluanți atmosferici și de mediu. Studiile au arătat că stratul ceros al frunzelor poate capta compuși volatili periculoși, inclusiv hidrocarburi aromatice.

Mai mult, echipa explorează utilizarea clorofilei și a argilelor modificate ecologic pentru:

• filtrarea aerului interior
• reducerea contaminării solului în zone agricole sau inundabile
• prevenirea transferului toxinelor către plantele comestibile și apa subterană

Implicații pentru sănătatea publică și mediu

Cercetarea subliniază o schimbare de paradigmă: în loc să se bazeze exclusiv pe eliminarea completă a contaminanților din mediu – un proces adesea impracticabil – se propune reducerea expunerii biologice prin soluții simple, accesibile și scalabile.

Argilele ingerabile și barierele topice pot deveni instrumente de protecție rapidă în:

• dezastre naturale
• crize alimentare
• situații de contaminare accidentală

Concluzie

Studiile coordonate de Timothy Phillips demonstrează că materialele naturale, precum argilele, pot oferi soluții eficiente și sigure pentru unele dintre cele mai complexe probleme de sănătate și mediu ale epocii moderne. Prin prevenirea absorbției toxinelor, aceste strategii nu înlocuiesc eforturile de remediere ambientală, dar oferă o linie de apărare imediată pentru protejarea sănătății umane și animale în fața expunerilor inevitabile.