Arsuri la stomac - tratamentul actual și eficient

©

Autor:

Arsuri la stomac - tratamentul actual și eficient

Arsurile la stomac sunt cunoscute în termeni medicali sub denumirea de „pirozis” sau „arsuri retrosternale” și sunt caracterizate din punct de vedere clinic prin apariția unei dureri intense cu caracter de arsură localizată la nivelul epigastrului, cu iradiere în regiunea retrosternală, care poate apărea în urma unui exces alimentar sau în urma consumului crescut de alcool și cedează în urma administrării de antiacide.

Arsurile la stomac pot fi însoțite de alte manifestări clinice, precum:

  • regurgitații acide,
  • disfagie,
  • odinofagie,
  • scădere ponderală,
  • disfonie,
  • globus,
  • faringodinie,
  • senzația de corp străin faringian,
  • laringospasm,
  • tuse cronică,
  • apnee de somn,
  • durere toracică noncardiacă, etc.,

în funcție de boala de fond. [3], [4], [5]

Cauze și factori de risc

Factorii etiologici care pot duce la apariția pirozisului sunt reprezentați de următoarele aspecte:

  • Mesele abundente și bogate în grăsimi
  • Alcoolul (mai ales vinul roșu)
  • Cafeaua și băuturile care conțin cofeină
  • Administrarea anumitor medicamente, precum antiinflamatoarele nonsteroidiene (Ibuprofenul, Naproxenul, Aspirina, etc.), antiastmatice (Teofilina), tratamentul hormonal cu estrogeni sau progesteron, antidepresivele triciclice (Amitriptilina), analgezice morfinice, anxiolitice și sedative (Diazepam), blocantele canalelor de calciu (Diltiazem, Amlidipină, etc.), anticolinergice, relaxanții musculari, antiparkinsonienele (Levodopa), agoniștii beta-adrenergici (Propanolol, etc.) și alfa-adrenergici (Doxazosin, Prazosin, etc.), citostaticele, bifosfonații
  • Consumarea anumitor alimente precum ciocolată, mentă, produse pe bază de roșii, ceapă, usturoi, piper, ardei iute, condimente, citrice
  • Băuturile carbogazoase (inclusiv apa minerală)
  • Ceaiul negru sau verde
  • Sucurile de portocală sau de lămâie
  • Alimentele prăjite
  • Boala de reflux gastro-esofagian
  • Ulcerul gastro-duodenal
  • Stenoza pilorică
  • Hernia hiatală
  • Hiperaciditatea
  • Fumatul
  • Sarcina
  • Obezitatea
  • Efortul fizic intens, în special cel după masă. [3], [4], [5]


Semne și simptome clinice

Boala de reflux gastro-esofagian este o afecțiune cronică, caracterizată prin refluarea conținutului gastric la nivelul esofagului, cu apariția secundară a unor leziuni la nivelul mucoasei esofagiene. Boala de reflux gastro-esofagian se caracterizează clinic prin pirozis intens însoțit de regurgitații acide.

Ulcerul gastro-duodenal este o afecțiune cronică caracterizată prin apariția unei pierderi de substanță la nivelul mucoasei gastrice sau duodenale. Boala se caracterizează clinic printr-o durere epigastrică cu caracter de arsură, care apare postprandial, este lipstă de durere și este însoțită de alte manifestări clinice, precum distensie abdominală, meteorism, sațietate precoce, eructații, durere toracică anterioară, pirozis și semne clinice specifice anemiei (paloare tegumentară, tahicardie, palpitații, dispnee, amețeli, etc.).

Hernia hiatală reprezintă lărgirea hiatusului esofagian (orificiul prin intermediul căruia esofagul traversează cavitatea diafragmatică) și exteriorizarea unui segment gastric în afara cavității abdominale. Hernia hiatală duce la apriția refluxului gastro-esofagian cu pirozis și regurgitații acide.

Stenoza pilorică este o afecțiune caracterizată prin îngroșarea peretelui pilorului și îngustarea lumenului acestuia. Boala se caracterizează clinic prin durere abdominală asemănătoare durerii ulceroase (cu caracter de arsură, pirozis), distensie abdominală, scădere în greutate, balonare, senzația de sațietate precoce, epigatsralgii, inapetență, indigestie, dureri epigatsrice, grețuri și vărsături. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnostic

Orice arsură de la stomac trebuie investigată și tratată corespunzător, pentru a evita agravarea simptomatologiei și apariția diferitelor tipuri de complicații.

În cazul arsurilor de stomac datorate anumitor afecțiuni, pentru diagnosticarea bolii de fond se efectuează anamneza amănunțită, examenul clinic al bolnavului și o serie de investigații paraclinice care să cuprindă: endoscopie digestivă superioară, ph-metrie, manometrie, examen radiologic baritate, investigarea infecției cu Helicobacter pylori (reacția ELISA, testul salivar, testul rapid capilar, urea breath test, dozarea antigenului fecal H. pylori), dozarea secreției acide bazale și maximale, determinarea gastrinemiei.

Modalități de tratament

Tratamentul de combatere a arsurilor la stomac trebuie să fie în primul rând un tratament specific afecțiunii de fond. Combaterea cauzei (boala de fond) va duce implicit la dispariția efectului acesteia (pirozis). În schimb, combaterea efectului nu va determina dispariția cauzei și astfel, după întreruperea tratamentului simptomatic, acesta va reapărea.

În cazul în care arsurile la stomac apar în urma consumului crescut de grăsimi, în urma consumului de cafea, alcool, ciocolată, sau orice alt obicei alimentar nesănătos care poate induce pirozis, se recomandă renunțarea la acest lucru. De asemenea, în cazul în cae arsurile la stomac apar în urma administrării unuia dintre medicamentele enumerate mai sus, se recomandă întreruperea administrării acelui medicament și înlocuirea sa cu un altul care nu induce arsuri la stomac.

Nu la fel de simplu este însă în cazul în care arsurile de stomac sunt datorate unei anumite afecțiuni. În acest caz se recomandă administrarea tratamentului etiologic de combatere a bolii respective.

În continuare vom prezenta modul de tratament al diferitelor tipuri de afecțiuni care determină apariția arsurilor la stomac:

Tratamentul refluxului gastro-esofagian

Tratamentul bolnavilor cu boală de reflux gastro-esofagian poate fi igieno-dietetic, medicamentos și intervențional.

Regim igieno-dietetic

Regimul igieno-dietetic presupune scăderea aportului de grăsimi și alte produse alimentare care duc la apariția arsurilor de stomac, scăderea volumului meselor, renunțarea la fumat, scădere în greutate în cazul persoanelor obeze, eitarea medicamentelor și a altor factori care pot induce arsuri la stomac. Aceste aspecte ajută la formarea unui stil de viață echilibrat și scăderea riscului de a favoriza apariția arsurilor de stomac prin anumite obiceiuri nesănătoase, dar nu are efect de ameliorare a simptomatologiei și nu ajută la vindecarea leziunilor mucoasei esofagiene, induse de către refluarea conținutului gastric în esofag.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos administrat în cazul bolii de reflux gastro-esofagian poate fi simptomatic, de combaterea a arsurilor retrosternale și a celorlalte manifestări clinice apărute sau atiologic, de combatere a bolii de fond și de vindecare a leziunilor esofagiene.

Tratamentul simptomatic presupune administrarea alginați, antiacide sau blocanți ai receptorilor H2. Alginații și antiacidele etermină ameliorarea arsurilor de stomac datorită efectului lor de tamponare și de neutralizarea a ph-ului, dar acțiunea lor terapeutică este de scurtă durată și nu ajută la vindecarea leziunilor esofagiene. Blocanții receptorilor H2 (precum Ranitidina, Famotidina sau Nizatadina) determină ameliorarea senzației de arsură de stomac prin acțiunea lor secretorie și prin efectul de neutralizare a ph-ului, dar nu sunt utile în cadrul procesului de vindecare a leziunilor esofagiene.

Tratamentul etiologic presupune utilizarea inhibitorilor de pompă de protoni (Omeprazol, Esomeprazol, Lansoprazol, Pantoprazol, Rabeprazol). Aceste medicamente nu doar combat senzația de arsură gastrică datorită efectului lor antisecretor, dar prezintă și o eficiență dovedită în cadrul procesului de vindecare a leziunilor esofagiene. S-a demonstrat că, în urma utilizării pe termen lung, inhibitorii pompei de protoni nu induc sindrom de malabsorbție sau tumori endocrine gastrice. Inhibitorii pompei de protoni sunt foarte bine tolerați în doze crescute pe termen lung. Tratamentul de combatere a refluxului gastro-esofagian prin tratament cu inhibitori ai pompei de protoni se realizează pe o durată cuprinsă între patru și opt săptămâni, în funcție de severitatea bolii. Inițial se administrează o doză normală de inhibitori de pompă de protoni, iar mai apoi se reduce doza la jumătate în caz de ameliorare în cz de ameliorare a simptomatologiei.

Tratament intervențional

Tratamentul intervențional se administrează în cazul lipsei de raspuns la tratamentul medicamentos. Acesta constă în efectuarea unor proceduri endoscopice antireflux sau intervenția chirurgicală deschisă.

  • Procedurile endoscopice antireflux sunt reprezentate de sutura endoscopică a joncțiunii eso-gastrice (sau gastroplicatura transmurală NDO), radiofrecvența (sau procedeul Stretta) sau procedura de injectare a substanței de contract nonabsorbabile la nivelul joncțiunii gastro-esofagiene.
  • Tratamentul chirurgical este reprezentat de fundoplicatura Nissen (procedeu chirurgical care presupune crearea unui manșon în jurul esofagului distal prin utilizarea marii tuberozități gastrice), care se poate realiza laparoscopic sau pe cale clasică, deschisă.


Tratamentul ulcerului gastro-duodenal

Asemenea tratamentului administrat în cazul bolii de reflux gastro-esofagian, tratamentul ulcerului gastro-duodenal este igieno-dietetic, medicamentos și intervențional.

Măsuri igieno-dietetice

Măsurile igieno-dietetice adoptate în cadrul bolii ulceroase constau în reducerea consumului de alimente sau băuturi care pot duce la agravarea bolii, renunțarea la fumat și la consumul de alcool, scăderea în greutate în caz de supraponderabilitate, reducerea administrării de antiinflamatoare nonsteroidiene și adoptarea unui stil de viață echilibrat, fără excese.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos are drept scop ameliorarea simptomatologiei bolii și presupune administrarea medicamentelor antisecretorii (blocanții receptorilor H2-Ranitidină, Famotidină, etc., inhibitorii pompei de protoni-Esomeprazol, Omeprazol, etc., subsalicilat de Bismut) și a agenților citoprotectivi (Sucralfat, Misoprostol).

Din cauza faptului că boala ulceroasă este strâns legată de infecția cu Helicobacter pylori, numeroși bolnavi cu ulcer gastro-duodenal prezintă și acestă infecție în organism. Astfel, este necesară documentarea cu privire la această infecție, iar în caz de apariție se recomandă administrarea tratamentului cu antibiotice. În cazul infecției cu H. pylori se administrează un inhibitor al pompei de protoni (de regulă Omeprazol), în asocierea a două antibiotice (Amoxicilină-Claritromicină sau Metronidazol-Claritromicină).

Tratament intervențional

Tratamentul intervențional administrat în cazul ulcerului gastro-duodenal se adresează complicațiilor apărute în evoluția acestuia.

  • În caz de apariție a hemoragiei digestive, se recurge la hemostază endoscopică, embolizare arterială sau hemostază realizată pe cale chirurgicală clasică.
  • În cazul ulcerelor penetrante sau perforante se poate recurge la următoarele proceduri chirurgicale: rezecție gastrică, sutura perforației duodenale, antrectomie, vagoomie și piloroplastie, vagotomie înalt selectivă.


Tratamentul herniei hiatale

Hernia hiatală asimptomatică nu necesită tratament. Tratamentul administrat în cazul herniei hiatale simptomatice este chirurgical și constă în reintroducerea în interiorul cavității abdominale a segmentului gastric herniat, urmat de sutura diafragmului, pentru a împiedica refluarea conținutului gastric în esofag (procedură chirurgicală cunoscută în termeni medicali sub denumirea de fundoplastie). Această intervenție se poate realiza laparoscopic sau pe cale chirurgicală deschisă.

Tratamentul stenozei pilorice

Tratamentul administrat în cazul stenozei pilorice este chirurgical și presupune efectuarea pilorotomiei (îndepărtarea porțiunii stenozante a pilorului). Aceasta se poate realiza laparoscopic sau prin intervenție chirurgicală clasică, deschisă. Intervenția în sine presupune efectuarea unei mici incizii ombilicale, prin intermediul căreiaeste introdus laparoscopul, care este împins până la nivelul mușchiului piloric, care va fi secționat și astfel va fi îndepărtată porțiunea stenozantă de pilor. [1], [2], [3], [4], [5]


Data actualizare: 01-04-2019 | creare: 01-04-2019 | Vizite: 464
Bibliografie
1. Victor Stoica, Viorel Scripcariu, COMPENDIU DE SPECIALITĂȚI CHIRURGICALE vol.I, Editura Medicală, București, 2018
2. Manuelul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
3. Heartburn, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heartburn/symptoms-causes/syc-20373223
4. Heartburn Also called: Acid indigestion, Pyrosis, link: https://medlineplus.gov/heartburn.html
5. Heartburn: Why it happens and what to do, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/9151.php
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Alimente care pot provoca reflux și probleme digestive
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.