Ce ne face să ne amintim visele? Cum reformulează amintirile tiparul de somn și mentalitatea
©
Autor: Airinei Camelia

Descoperirea somnului REM (miÈ™cări oculare rapide) în anii 1950 a dus la ipoteza că acest stadiu este corelat cu experienÈ›ele onirice. Studiile ulterioare au arătat că visele apar È™i în somnul non-REM (NREM), dar cu o frecvență mai redusă. Cu toate acestea, probabilitatea amintirii viselor variază considerabil între indivizi È™i chiar de la o noapte la alta. Cercetările anterioare au identificat factori precum vârsta, sexul, predispoziÈ›ia spre reverie È™i atitudinea față de vise ca influenÈ›ând frecvenÈ›a amintirii viselor, dar rezultatele au fost contradictorii.
Cercetarea publicată în Communications Psychology a fost desfășurată pe un eÈ™antion de 204 adulÈ›i sănătoÈ™i, cu vârste între 18 È™i 70 de ani, selectaÈ›i pe baza unor criterii stricte de eligibilitate. ParticipanÈ›ii au înregistrat zilnic, timp de 15 zile, ceea ce îÈ™i aminteau din ultimul vis avut înainte de trezire. Pentru a monitoriza tiparele de somn, aceÈ™tia au purtat dispozitive de actigrafie, iar un subgrup a utilizat È™i un dispozitiv EEG portabil pe timpul nopÈ›ii.
Rezultatele studiului
Factori individuali care influențează amintirea viselor
Analiza datelor colectate a evidențiat trei factori principali care cresc probabilitatea de a-și aminti visele:- Atitudinea pozitivă față de vise - Persoanele care consideră visele semnificative și utile au o rată mai mare de amintire.
- PredispoziÈ›ia spre rătăcirea minÈ›ii (mind wandering) - Cei care au tendinÈ›a de a-È™i lăsa gândurile să rătăcească în timpul zilei îÈ™i amintesc mai frecvent visele.
- Modelele de somn nocturn - Un somn mai lung, cu o proporție redusă de somn profund (N3), este asociat cu o amintire mai bună a viselor.
Contrar unor studii anterioare, vârsta È™i sexul nu au avut un efect semnificativ asupra amintirii viselor. Cu toate acestea, s-a observat că femeile au o atitudine mai pozitivă față de vise, ceea ce ar putea explica de ce în unele studii acestea îÈ™i amintesc visele mai des decât bărbaÈ›ii.
DiferenÈ›a dintre visele conÈ›inutive È™i „visele albe”
Participanții au raportat trei tipuri de experiențe:- Vise cu conținut clar (58%) - Experiențe onirice detaliate.
- Vise albe (14%) - Senzația de a fi visat, dar fără a-și putea aminti conținutul.
- Absența visului (28%) - Sentimentul că nu au visat deloc.
Vulnerabilitatea la interferenÈ›e cognitive a fost corelată cu probabilitatea de a avea „vise albe”. Acest lucru sugerează că memoria viselor poate fi pierdută rapid din cauza distragerilor externe sau interne după trezire.
Influența somnului asupra viselor
Analiza EEG a arătat că visele sunt mai frecvent amintite atunci când participanÈ›ii au avut mai puÈ›in somn profund (N3) È™i mai mult somn REM. Acest rezultat confirmă ipoteza conform căreia activitatea undelor lente din somnul profund poate suprima conÈ™tientizarea viselor.VariaÈ›ii sezoniere ale amintirii viselor
Cercetătorii au descoperit că frecvenÈ›a amintirii viselor scade semnificativ iarna în comparaÈ›ie cu primăvara È™i toamna. Aceste fluctuaÈ›ii sezoniere nu au putut fi explicate pe deplin prin modificările tiparelor de somn, ceea ce sugerează că factori precum expunerea la lumină naturală ar putea influenÈ›a acest fenomen.Concluzii È™i implicaÈ›ii
Acest studiu evidenÈ›iază faptul că amintirea viselor este influenÈ›ată atât de diferenÈ›ele individuale, cât È™i de starea de somn din timpul nopÈ›ii. Persoanele cu o atitudine pozitivă față de vise, o predispoziÈ›ie către reverie È™i un somn mai lung, cu mai puÈ›in somn profund, au o probabilitate mai mare de a-È™i aminti experienÈ›ele onirice.Rezultatele susÈ›in ipoteza conform căreia „visele albe” nu reprezintă absenÈ›a visului, ci un eÈ™ec al memoriei de a reÈ›ine conÈ›inutul acestuia. Mai mult, sezonalitatea amintirii viselor sugerează posibile legături cu ciclurile naturale de lumină È™i întuneric.
În viitor, aceste descoperiri ar putea fi utilizate pentru a îmbunătăți înÈ›elegerea proceselor cognitive implicate în formarea È™i amintirea viselor, dar È™i pentru a dezvolta metode de antrenament pentru a spori această capacitate la indivizii interesaÈ›i de explorarea propriei conÈ™tiinÈ›e onirice.
Data actualizare: 18-02-2025 | creare: 18-02-2025 | Vizite: 233
Bibliografie
The individual determinants of morning dream recall, Communications Psychology (2025). DOI: 10.1038/s44271-025-00191-z ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Stimularea creierului la 40 Hz îmbunătățește memoria și neurogeneza la șoarecii cu sindrom Down
- Inteligența artificială accelerează de 10 ori găsirea unui medicament pentru boala Parkinson
- COVID-19 crește riscul de apariție a bolii Alzheimer
- O bandă senzor EEG depistează semnele timpurii de Alzheimer
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Visez visez visez
- Cresteri mari de adrenalina in somn
- Tulburari ale viselor
- ÃŽmi este frica sa mai dorm..
- Vise
- Ii o problema?