Ce se întâmplă dacă creșteți semnificativ aportul alimentar de acid folic?

Rolul nutriției în sănătatea umană este incontestabil, iar aportul de vitamine, inclusiv acidul folic, este esențial pentru menținerea funcționării normale a organismului. Cu toate acestea, excesul poate avea consecințe nefavorabile.
Acidul folic este fundamental pentru metabolismul cu un singur carbon, implicat în sinteza nucleotidelor, repararea ADN-ului și metabolismul lipidelor. Deși suplimentarea cu acid folic a fost introdusă pe scară largă pentru prevenirea defectelor de tub neural la nou-născuți, cercetările recente ridică întrebări privind posibilele efecte adverse ale aportului excesiv asupra sănătății adulților. Studiul publicat în jurnalul Nutrients analizează impactul unui consum crescut de acid folic, concentrându-se pe interacțiunile cu inflamația, angiogeneza și neurotoxicitatea.

Fortificarea alimentelor cu acid folic a fost introdusă pentru a reduce incidența defectelor de tub neural, însă efectele pe termen lung ale unui aport crescut asupra sănătății cardiovasculare și neurologice sunt încă insuficient cunoscute. În special, metabolismul cu un singur carbon, ce depinde de acid folic, dar și de vitaminele B12 și B6, poate suferi dezechilibre în condiții de suplimentare excesivă. Studiile pe modele animale au indicat efecte negative precum peroxidarea lipidică, stres oxidativ crescut și moarte neuronală. În plus, cercetări recente au asociat nivelurile crescute de acid folic cu modificări ale metilării ADN-ului și cu impact asupra mecanismelor de răspuns la hipoxie și inflamație.

Despre studiu

Pentru această revizuire, autorii au analizat literatura științifică utilizând bazele de date PubMed, Web of Science și Google Scholar, căutând studii care explorează efectele aportului crescut de acid folic în condiții de hipoxie. Termenii de căutare au inclus „hipoxie”, „acid folic”, „boală cardiovasculară”, „suplimentare excesivă”, „acid folic nemetabolizat” și „apnee în somn”.

Deși literatura este limitată, analiza a identificat mai multe mecanisme prin care acidul folic influențează sănătatea atunci când este consumat în exces:

1. Inflamație și angiogeneză: Hipoxia stimulează inflamația prin activarea factorului HIF-1, ceea ce duce la creșterea nivelurilor de citokine proinflamatorii, precum interleukina-1 beta și factorul de necroză tumorală alfa. Interesant este că acidul folic, la doze optime, reduce aceste citokine, însă dozele foarte mari pot suprima și citokine antiinflamatorii precum interleukina-10, sugerând un posibil efect bifazic.

2. Semnalizarea Notch: Acidul folic susține proliferarea celulelor stem neuronale prin stimularea căii de semnalizare Notch1, esențială pentru neurogeneză și gliogeneză. Studiile pe modele animale arată că aportul crescut de acid folic determină creșterea expresiei Notch1 și Hes5, însă mecanismele intracelulare rămân neclare.

3. Neurotoxicitatea acidului folic: Excesul poate genera neurotoxicitate, asemănătoare efectelor acidului kainic, un agonist al glutamatului, implicat în excitotoxicitatea sinaptică. Derivații acidului folic, precum metiltetrahidrofolatul și formiltetrahidrofolatul, pot induce convulsii și leziuni cerebrale similare.

4. Acidul folic nemetabolizat: Nivelurile crescute de acid folic nemetabolizat în circulație sunt tot mai frecvente, în special în populațiile cu programe de fortificare a alimentelor. Studiile au corelat aceste niveluri cu funcție cognitivă scăzută și imunitate redusă, mai ales la vârstnici sau la persoanele cu carențe de vitamina B12.

5. Interacțiunea cu vitamina B12: Deficiențele de vitamina B12, mascate de excesul de acid folic, pot agrava anemia și pot determina acumularea homocisteinei, un factor de risc pentru boli cardiovasculare și disfuncții neurologice. Suplimentarea complexă cu vitamine B, mai degrabă decât izolată, este preferabilă pentru menținerea unui echilibru metabolic.

6. Deficiențe genetice ale metabolismului cu un singur carbon: Polimorfismele genei MTHFR și ale altor enzime implicate în metabolismul acidului folic cresc riscul de accident vascular cerebral și de deficite cognitive. Suplimentarea excesivă cu acid folic poate exacerba aceste riscuri în contextul deficiențelor genetice.

7. Apneea de somn și metabolismul acidului folic: Apneea obstructivă de somn este corelată cu procese inflamatorii și hipoxie intermitentă. Studiile sugerează că acidul folic poate modula metilarea genelor implicate în răspunsul inflamator la hipoxie, influențând astfel severitatea apneei de somn și riscul cardiovascular asociat.

Rezultate și concluzii

Analiza evidențiază faptul că aportul excesiv de acid folic poate avea implicații complexe asupra sănătății. În timp ce suplimentarea moderată are beneficii clare, inclusiv asupra sănătății cardiovasculare și prevenției defectelor de tub neural, excesul poate contribui la inflamație cronică, neurotoxicitate, dezechilibre ale angiogenezei și efecte adverse în contextul deficiențelor genetice sau vitaminice.

Conform datelor disponibile, o reducere cu 10% a riscului de accident vascular cerebral a fost observată în meta-analize mari, iar un studiu din China pe peste 10.000 de participanți a demonstrat beneficii clare ale suplimentării combinate cu antihipertensive. Totuși, dezechilibrele metabolice cauzate de exces, în special în populațiile cu deficiențe de vitamina B12 sau cu predispoziții genetice, nu pot fi ignorate.

În concluzie, este necesară o abordare personalizată a suplimentării cu acid folic. Evaluarea stării metabolice individuale, inclusiv prin teste genetice pentru polimorfisme MTHFR, măsurarea homocisteinei și a acidului metilmalonic, poate ghida intervențiile preventive și terapeutice. De asemenea, sunt recomandate studii suplimentare care să compare efectele fortificării alimentelor între țările cu și fără programe obligatorii.

Perspective viitoare

Pentru o mai bună înțelegere a impactului consumului excesiv de acid folic, cercetările viitoare ar trebui să includă:

• Analize detaliate ale intermediarilor metabolici ai căii cu un singur carbon.
• Evaluarea aportului alimentar global și a factorilor de mediu.
• Integrarea testării genetice pentru identificarea populațiilor cu risc crescut.
• Studii comparative între țări fortificate și nefortificate.

O mai bună înțelegere a acestor mecanisme va contribui la dezvoltarea unor politici de sănătate publică mai bine informate și la optimizarea recomandărilor nutriționale pentru prevenirea afecțiunilor cronice.