Alimentele ultraprocesate domină achizițiile alimentare în Statele Unite, accentuând inegalitățile în sănătate

Alimentele ultraprocesate sunt produse intens industrializate, create cu aditivi și ingrediente izolate din alimente naturale, menite să stimuleze consumul excesiv. Acestea sunt asociate cu riscuri crescute pentru boli cardiovasculare, cancer, obezitate, depresie, tulburări de somn și mortalitate prematură. Spre deosebire de cercetările nutriționale tradiționale concentrate pe nutrienți, studiile recente utilizează sistemul de clasificare NOVA pentru a evalua nivelul de procesare al alimentelor.
Un nou studiu publicat în revista Public Health Nutrition analizează achizițiile de alimente ultraprocesate (AUP) de către gospodăriile americane. Realizat de cercetători de la University of North Carolina, studiul evidențiază faptul că aproape jumătate din produsele alimentare cumpărate în Statele Unite sunt ultraprocesate, ridicând preocupări majore de sănătate publică și subliniind necesitatea unor reforme politice urgente.

În trecut, cercetări efectuate între 2007 și 2012 au arătat că persoanele cu un nivel educațional mai ridicat consumau mai puține alimente ultraprocesate, în timp ce adolescenții albi și afro-americani aveau cel mai mare consum. Venitul și vârsta erau invers proporționale cu aportul de alimente ultraprocesate.

Despre studiu

Cercetătorii au analizat datele din cadrul panelului NielsenIQ Consumer Panel 2020, care include aproximativ 35.000–60.000 de gospodării americane anual, utilizând o mostră reprezentativă națională de 59.939 de gospodării. Au fost analizate peste 33 de milioane de produse alimentare și băuturi achiziționate pe parcursul anului 2020.

Participanții au scanat toate achizițiile de produse ambalate și au furnizat date demografice privind rasa, etnia, nivelul de educație, venitul și componența familiei. Alimentele au fost clasificate în funcție de nivelul de procesare conform clasificării NOVA: minim procesate, ingrediente procesate, alimente procesate și alimente ultraprocesate.

Pentru a evalua diferențele dintre grupuri demografice, cercetătorii au aplicat teste statistice stricte, cu un prag de semnificație de p < 0,0001, și ajustări Bonferroni pentru comparări multiple.

Principalele caracteristici metodologice includ:

• Excluderea produselor fără etichetă nutrițională sau cod de bare (ex: fructe și legume proaspete, carne crudă).
• Clasificarea suplimentară a produselor pentru a corecta eventualele erori în identificarea alimentelor ultraprocesate.
• Compararea volumului de achiziții de AUP între grupurile demografice, stratificate suplimentar după venituri.

Rezultate

Analiza a arătat că 48% dintre alimentele ambalate și 38% dintre băuturi au fost clasificate drept ultraprocesate, reprezentând 43% din totalul produselor achiziționate.

Cele mai mari proporții de alimente ultraprocesate s-au regăsit în:

• Băuturi carbogazoase (90% AUP)
• Preparate mixte și supe (81% AUP)
• Gustări și dulciuri (71% AUP)

În contrast, categoriile de fructe, legume, grăsimi, nuci și uleiuri conțineau proporții minime de alimente ultraprocesate, dar reprezentau doar 12% din totalul achizițiilor.

Distribuția pe grupuri demografice a evidențiat:

• Gospodăriile albe non-hispanice au avut cea mai mare proporție de achiziții de AUP (49%).
• Urmate de gospodăriile afro-americane non-hispanice (47%), hispanice (46%) și cele din alte grupuri etnice (43%).

Nivelul veniturilor și educația au influențat semnificativ comportamentul de cumpărare:

• Gospodăriile cu venituri mici (<185% din nivelul de sărăcie federal) și cele cu nivel educațional scăzut au cumpărat cele mai mari proporții de AUP.
• Aceste tendințe s-au menținut în toate grupurile rasiale și etnice, chiar și după ajustarea pentru venit.

De asemenea, s-au observat diferențe pe categorii alimentare:

• Gospodăriile albe non-hispanice au achiziționat mai multe băuturi carbogazoase ultraprocesate.
• Gospodăriile afro-americane non-hispanice au achiziționat mai multe băuturi lactate și sucuri de fructe ultraprocesate.
• Grupul „altă etnie” a avut constant cele mai mici proporții de achiziții de AUP, cu excepția băuturilor lactate.

Este important de menționat că studiul a captat doar achizițiile pentru consumul la domiciliu, fără a include băuturile și alimentele consumate în afara casei, ceea ce poate influența estimările pentru anumite grupuri etnice, în special gospodăriile afro-americane.

Concluzii

Studiul confirmă că alimentele ultraprocesate domină majoritatea achizițiilor alimentare în gospodăriile americane, continuând tendințele observate anterior. O constatare notabilă este că, în prezent, gospodăriile albe non-hispanice achiziționează mai multe băuturi ultraprocesate decât alte grupuri, ceea ce diferă de rezultatele anterioare.

Această schimbare ar putea fi explicată parțial prin modificările comportamentului de cumpărare cauzate de pandemia COVID-19, care a afectat disproporționat grupurile minoritare și a influențat insecuritatea alimentară.

Limitările studiului includ:

• Lipsa măsurării directe a consumului alimentar (s-a analizat doar achiziția).
• Excluderea alimentelor consumate în afara domiciliului.
• Posibila clasificare eronată a produselor pe baza sistemului NOVA.
• Impactul pandemiei asupra comportamentului de achiziție.

În ciuda acestor limitări, utilizarea unui eșantion reprezentativ național și a datelor pe întreg anul conferă robustețe rezultatelor.

Concluzia majoră este că există o nevoie urgentă de politici naționale care să vizeze reducerea consumului de alimente ultraprocesate pentru a îmbunătăți calitatea dietei și a reduce inegalitățile în sănătatea publică.