Cercetările dezvăluie factorii cheie de risc pentru abuzul parental asupra copiilor

Un studiu australian și-a propus să înțeleagă modul în care o serie de factori de risc socio-demografici și perinatali pot duce la maltratarea copilului (Child Maltreatment - CM), într-o cohortă de mame și copii urmăriți prospectiv în Australia. Cercetarea a fost realizată pe date provenite din Mater-University of Queensland Study of Pregnancy (MUSP) și a fost aprobată de comisii de etică universitare și medicale din Queensland, Australia.
Maltratarea copilului reprezintă un fenomen global care afectează, conform estimărilor, peste 1,7 miliarde de indivizi sub 18 ani la nivel mondial (World Vision Australia, 2024). Acest termen-umbrelă cuprinde abuz fizic, abuz emoțional, abuz sexual și neglijare, iar consecințele sale pe termen lung pot fi devastatoare, impactând inclusiv generația următoare (Langevin et al., 2021; Madigan et al., 2019; Van et al., 2020; Widom și Wilson, 2015; Strathearn et al., 2020). În Australia, date recente indică faptul că înainte de 18 ani:

1 din 3 copii experimentează abuz fizic;
1 din 4 abuz sexual;
3 din 10 abuz emoțional;
1 din 10 neglijare;
4 din 10 sunt expuși violenței domestice (Mathews et al., 2023).

Studiile anterioare subliniază efectele toxic stresului, care poate provoca modificări la nivelul dezvoltării cerebrale și al mecanismelor de reglare emoțională (Nelson et al., 2020; Teicher et al., 2016). În plus, diferențele între tipurile de abuz (de exemplu, abuz verbal, fizic sau sexual) pot influența distinct arhitectura creierului, volumul substanței cenușii și circuitele de conectivitate (Choi et al., 2009; Tomoda et al., 2011; Paquola et al., 2016).

Deși cercetările evidențiază o suită de factori de risc cum ar fi istoricul matern de abuz, tulburările mintale parentale ori consumul de substanțe, există încă incertitudini privind rolul unor variabile precum complicațiile perinatale, consumul prenatal de alcool sau tutun, statutul socioeconomic și atitudinile mamei față de sarcină (Younas și Gutman, 2023; Ayers et al., 2019). În plus, multe studii nu diferențiază subtipurile de maltratare a copilului sau nu controlează suficient pentru confounderi socio-demografici, ceea ce face necesare analize mai detaliate și longitudinale (Conrad-Hiebner și Byram, 2020).

Despre studiu

Metodologie și participanți

Acest studiu analizează date din MUSP (Mater-University of Queensland Study of Pregnancy), o cohortă australiană cu peste 7200 de perechi mamă-copil recrutate între 1981 și 1983 din maternitatea Mater Hospital din Brisbane (Najman et al., 2015). Participanții au fost urmăriți la intervale regulate (6 luni, 5 ani, 14 ani, 21 de ani, etc.), iar datele au fost ulterior legate cu informații din registrele departamentului de protecție a copilului din Queensland, care a furnizat date despre notificările de abuz și neglijare până la 16 ani.

În total, cercetătorii au obținut informații atât despre notificările raportate de agenții (agency-reported notifications), cât și despre notificările confirmate/„fundamentate” la investigație. Subtipurile analizate au fost:

abuz fizic
abuz emoțional
abuz sexual
neglijare

Fiecare subtip a fost codificat binar, astfel încât cel puțin o notificare într-o categorie a marcat prezența maltratării la copil.

Variabile și factori de risc investigați

Studiul a inclus un set bogat de variabile socio-demografice și perinatale, împărțite în:
Sociodemografice:

Mama nu terminase liceul
Venit familial sub mediana australiană la momentul nașterii (<AU$10.400 în 1981)
Părinții nu locuiau împreună la naștere
Familii cu ≥3 copii
Cel puțin un părinte de origine First Nations australiene
Sexul copilului (feminin)

Prenatale:

Mamă cu vârsta <20 ani la sarcină
Primul consult prenatal întârziat (≥17 săptămâni)
Fumat matern în sarcină tardivă, consum alcool (≥1 băutură/zi) sau consum de alcool excesiv, consum cannabis
Stres, anxietate sau depresie prenatală
Evenimente de viață semnificative (ex. deces în familie) înainte de naștere
Conflict cu partenerul, atitudine negativă față de sarcină, sarcină neplanificată, travaliu dificil etc.

Postpartum:

Internarea copilului în terapie intensivă neonatală (NICU)
Probleme medicale postpartum la copil
Mamă care nu dorește contact cu nou-născutul
Mamă care nu se simte capabilă să aibă grijă de bebeluș
Absența alăptării
Depresie, anxietate sau stres postpartum
Conflict cu partenerul în perioada postpartum
Izolare socială a mamei la 3-5 zile postpartum
Mamă sau tată arestați pentru orice infracțiune până la 5 ani postpartum

Toate aceste variabile au fost testate în raport cu probabilitatea de notificare a abuzului/neglijării, atât la nivel de raportare de agenție, cât și confirmată (substantiated).

Proceduri statistice

Imputarea datelor lipsă s-a realizat prin metoda Multivariate Imputation by Chained Equations (MICE) în R, pentru a reduce riscul de bias.
Analize descriptive (frecvențe, procente) și teste Chi-pătrat cu Bonferroni correction (α=0,0015).
Regresii logistice (bivariate și multivariate) pentru fiecare subtip de CM, cu ajustări pentru variabile socio-demografice și perinatale.
Curbele ROC (Receiver Operating Characteristic) pentru a evalua acuratețea modelelor rezultate (AUC≥0,90=excelent; ≥0,80-0,90=bun; ≥0,70-0,80=acceptabil; ≥0,60-0,70=slab; ≥0,50-0,60=eșec).

Rezultate

Cohorta și prevalența CM

Au fost incluși 7214 copii, dintre care 48,1% fete.
789 copii (10,9%) au avut cel puțin o notificare de abuz/neglijare raportată de agenție.
511 (7,1%) au avut cel puțin o notificare confirmată.
Vârsta medie la prima notificare raportată a fost de 8,6 ± 4,5 ani, iar vârsta medie la prima notificare confirmată a fost de 7,0 ± 4,6 ani.

Factorii de risc asociați cu orice tip de notificare

După ajustări, riscul de orice notificare raportată sau confirmată a fost mai mare la copii cu:

Mamă fără studii liceale finalizate
Venit familial sub mediana australiană
Părinți care nu locuiau împreună la naștere
≥3 frați (familii numeroase)
Mamă foarte tânără (<20 ani)
Fumat matern în sarcină tardivă
Mamă cu izolare socială la 3-5 zile postpartum
Tată arestat înainte ca copilul să împlinească 5 ani (doar pentru notificările raportate, nu neapărat și confirmate)
Copil internat la NICU (doar în cazul notificărilor confirmate)

Abuz fizic, emoțional, sexual și neglijare

Copiii cu mame sub 20 ani, fără studii liceale, și mame izolate social postpartum au avut șanse semnificativ crescute la toate categoriile de abuz (fizic, emoțional, sexual) și neglijare, atât în notificările raportate, cât și în cele confirmate.
Copiii de sex feminin au avut un risc mai crescut de abuz sexual (raportat și confirmat).
Familiile numeroase (≥3 copii) s-au asociat mai ales cu notificări de neglijare (raportate și confirmate).

Acuratețea modelelor

Modelele multivariate care au integrat factorii semnificativi au prezentat AUC între aprox. 0,59 și 0,71 pentru notificările pe subtipuri de CM, fiind considerate de la slabe la acceptabile.
Pentru orice tip de notificare (raportată sau confirmată), AUC a fost de 0,70-0,71, indicând acuratețe acceptabilă în prezicerea riscului de maltratare.

Interpretări și implicații

Contrar unor rapoarte oficiale, originea First Nations nu a crescut independent riscul de maltratare a copilului, sugerând că ceilalți determinanți sociali (venit, educație, acces la servicii) ar contribui mai mult la inechitățile raportate statistic.
Starea de sănătate mintală maternă nu a apărut ca factor de risc semnificativ pentru majoritatea subtipurilor de maltratare a copilului, cu excepția unei posibile asocieri între anxietatea prenatală și abuzul sexual raportat. Aceasta diferă de alte cercetări, sugerând că gradul sau tipul afecțiunii mintale ar putea fi important.
Izolarea socială postpartum reprezintă un factor puternic și relativ puțin studiat, subliniind nevoia unor intervenții care să ofere sprijin mamelor în primele zile și luni după naștere.
Fumatul în sarcină tardivă este corelat cu abuz fizic, emoțional și neglijare, fiind posibil mediat de comportamente problematice la copil (hiperactivitate, instabilitate emoțională) care pot tensiona relația părinte-copil.

Concluzii

Acest studiu prospectiv evidențiază o serie de factori de risc ce pot fi modificați sau atenuați prin politici și programe sociale. În special:

Educația maternă, vârsta mamei, venitul familial, izolarea socială postpartum, precum și familia numeroasă apar ca elemente esențiale în prezicerea riscului de maltratare a copilului.
Rezultatele subliniază complexitatea fenomenului CM și necesitatea unor strategii de prevenție targetate, care să ia în calcul diversitatea factorilor socio-demografici și perinatali.
Pentru a evita stigmatizarea unor grupuri (de exemplu, First Nations sau părinții cu probleme de sănătate mintală), abordările trebuie să se concentreze pe determinările sociale (venit, educație, sprijin social) și pe oferirea unor servicii dedicate tinerelor mame, femeilor însărcinate și familiilor defavorizate.

Pe termen lung, investigațiile suplimentare vor avea de câștigat din includerea istoricului de abuz în generația părinte (care, indirect, influențează alți factori de risc), precum și din actualizarea la realitățile moderne (mai puțini fumători, schimbări legislative, evoluția serviciilor de asistență maternală). Cu toate acestea, lecțiile esențiale rămân extrem de relevante pentru prevenirea maltratării copilului prin politici și intervenții menite să sprijine familiile vulnerabile și să reducă factorii de risc corelați cu apariția abuzului și neglijării.

Data actualizare: 05-03-2025 | creare: 05-03-2025 | Vizite: 80

Bibliografie

Bull, C., et al. (2024). Risk factors associated with child maltreatment in the second generation of a prospective longitudinal Australian birth cohort: A MUSP study. Social Science & Medicine. doi.org/10.1016/j.socscimed.2024.117402.

Image by freepik on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Este eficientă administrarea probioticelor pentru a preveni apariția eczemei sau a astmului?

Probioticele sunt microorganisme vii, care administrate în dozele corespunzătoare, conferă beneficii în ceea ce...

Cercetătorii au identificat șase factori cheie în primii trei ani de viață care influențează traiectoria obezității la copiii asiatici

Obezitatea infantilă este o preocupare globală tot mai acută, cu peste 40 de milioane de copii sub 5 ani afecta�...

Modelele de somn neregulate pot avea consecințe negative asupra sănătății cardiovasculare a adolescenților

Obiceiul adolescenților de a sta treji până târziu în noapte și de a dormi mai mult în weekend poate avea co...

Descoperirea virusului ce determină sindromul diareic la copil
Consumul de alcool prenatal sau în timpul sarcinii a fost asociat cu modificări faciale la copil
Comunicarea verbală poate modela creierul copiilor mici
Expunerea precoce la animale poate reduce riscul de alergii și obezitate la copii

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Sindromul Silverman (sindromul copilului abuzat)

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Maltratarea - primul ajutor

Cazurile de maltratare a minorilor, precum cele care de agresiune asupra partnerului de viata sau a persoanelor in...

Abuzul asupra copilului

Abuzul asupra copilului înglobează totalitatea formelor de rele tratamente aplicate minorului, care îi pot văt�...

Abuzul emoțional la copil

Abuzul emoțional sau psihologic se referă la maltratarea emoțională sau psihologică persistentă a copilului �...

Efectele admonestării de către părinți asupra personalității copiilor

Ce efecte are abuzul în copilărie asupra creierului?

Copiii supuși abuzului sunt mai predispuși la boli cardiovasculare în viața adultă

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum